De ce a murit Davide Astori?

Înţelepţii vor spune că nu a mai avut zile. Cei mai curioşi și mai puţin înţelepţi îşi pun din nou întrebări

A murit un om. Mor oameni în fiecare secundă pe planetă, dar pentru că Davide Astori era fotbalist şi era căpitanul Fiorentinei sfârşitul lui a provocat o emoţie specială. Au curs mesajele de condoleanţe din partea colegilor şi adversarilor deopotrivă.

Solidaritate, compasiune. Şi întrebări
La Genova suporterii şi jucătorii prezenţi pe stadion au izbucnit în lacrimi la aflarea veştii proiectate pe ecranul arenei. Etapa din Serie A a fost amânată, iar manifestările de solidaritate cu durerea familiei au continuat să curgă. Lumea fotbalului şi lumea în general au reacţionat cu compasiune. Dincolo de tragedie, rămân întrebările pe care ni le punem de fiecare dată. Şi care rămân fără răspuns tot de fiecare dată. Ce s-a întâmplat de fapt? Cum a fost posibil? Cum a fost posibil ca un om de 31 de ani, sportiv de înaltă performanţă, cu controalele medicale la zi, cu analizele perfecte, să moară în somn în urma unui stop cardio-respirator?

Îndemn la reţinere
Cu o ipocrizie ascunsă sub fardul durerii împărtăşite, comunicatul Fiorentinei îndeamnă opinia publică să respecte durerea familiei. De parcă era cineva întreg la cap care s-ar fi gândit să procedeze altfel. Mai ales presa este îndrumată să dea dovadă de reţinere. Să traducem! Reţinere înseamnă să înghiţi nemestecate comunicatele oficiale. Ca pe o pilulă pe care ţi-o dă medicul clubului. Un susţinător de efort. Ce mai înseamnă reţinere. Să nu intri cu bocancii în farmacia echipei şi să maculezi imaginea unui club, a unui fotbal întreg cu bănuieli despre doping instituţionalizat. Sistematic. Ştiinţific.

Ce îşi doreşte publicul? Eroi!
Ştiinţific doar până la accidente fatale pentru sănătatea sportivilor. RAI Sport, parte a postului public peninsular, deci nu o instituţie media de scandal, vine cu o nouă ipoteză pentru moartea lui Astori. „După poziţia în care a fost găsit corpul fără viaţă, moartea ar fi putut fi cauzată de o problemă la creier”. Posibil, nu ştim. Şi este puţin probabil că vom afla ceva dacă ne vom mulţumi să admirăm efortul supraomenesc al acestor sportivi profesionişti, convinşi că totul vine din muncă asiduă, alimentaţie raţională, bogată în vitamine şi viaţă cumpătată în sânul familiei. Aşa cum avea căpitanul Fiorentinei. Dar îşi doreşte publicul să afle adevărul sau vrea eroi care aleargă mai repede decât gândul? Ştiţi răspunsul. Nevoia de idoli surclasează dorinţa de adevăr. Las’ că şi adevărul ăsta este o noţiune supralicitată în vremurile noastre.

CONI sugerează ceva
Poate că Davide Astori a fost unul dintre cazurile acelea tragice, unul dintre cei 100.000 de sportivi care ar putea sucomba în somn potrivit specialiştilor în medicină. El, asemenea lui Puerta, Miklos Feher, Ekeng. Şi alţii. Poate ar trebui să citim atent şi declaraţia lui Giovanni Malago, preşedintele CONI (Comitetul Olimpic Italian), care cere controale medicale şi fizice „mai minuţioase”. Există publicaţii şi site-uri specializate pe problematica dopingului, dar cine să le citească? Cei puţini care totuşi ar apela la acest exerciţiu ar afla de exemplu că Eritropoetina (EPO) creşte nu doar performanţele, ci şi viteza de coagulare a sângelui sportivilor aflaţi în stare de repaus. Ceea ce duce la posibile accidente cerebrale sau stopuri cardio-respiratorii. Există mărturii în acest sens, bunăoară cele ale lui Michael Rasmussen, fostul ciclist danez dovedit dopat în Turul Franţei.

Poate că Davide Astori a fost un caz nefericit şi poate că unii dintre noi văd doping şi într-o pastilă de antinevralgic. Vă provoc totuşi să ascultaţi prima declaraţie a celebrei handbaliste Andrea Lekici, noua achiziţie a CSM-ului. Să o ascultaţi, nu să o citiţi, este disponibilă după o căutare simplă pe net (AICI). Eu zic că Lekici ar putea face carieră la Opera Română, dar nu ca soprană, ci ca bariton. Dacă vi se pare că exagerez, îmi cer scuze anticipat. Dar cu un glas mai subţire.