Două nopți binefăcătoare

Nu suntem atât de deștepți pe cât credem

Marți și miercuri, în retururile Ligii Campionilor, Măria Sa Fotbalul a fost într-o vervă de șut care ne-a făcut praf pe toți cei care suntem convinși că știm totul în domeniu și, mai ales, nu acceptăm a fi contraziși. Măria Sa Fotbalul ne-a contestat violent analizele și banalizele, statisticile și pronosticurile, a râs de ele și ne-a făcut de două parale.

Ca să nu-mi aud vorbe, încep cu pixul meu care a putut să scrie că Barca, în tur, i-a dat Romei „un 4-1 fără echivoc”. Cum fără echivoc? Dar la acest 3-0 al Romei, de ce nu te-ai gândit? Nu credeam că Barca poate juca atât de lamentabil… foarte rău, nu pricepi nimic din fotbal… ca simultan, să ne iluzioneze că City (min. 2, 1 -0!) poate recupera acel 0-3 din tur, Liverpool să nu joace nimic în prima repriză și totuși să învingă cu 2-1 după de Pep a fost eliminat la pauză pentru o criză de nervi cauzată de un 2-0 anulat eronat în min. 44. Când a mai pățit Pep așa ceva? Și cum a putut declara Klopp, săptămâna trecută, că City e cea mai bună echipă din lume? Dacă nici Klopp nu e competent, atunci cine?

Măria Sa Fotbalul a surâs văzându-și de treabă. Miercuri noaptea a atins paroxismul. Sub ceea ce am putea numi „efectul Roma”, Juve conduce la Madrid cu 3-0 în min. 60, după ce marele Navas scapă mingea din mână și însuși Buffon, dincolo, înnebunește de bucurie.

Măria Sa Fotbalul ne propune sarcastic: ce ați zice de semifinale fără Barca și Real, dar în schimb cu două din Italia de care ați tot bătut capul că nu mai înseamnă ceva? Nu vedeți că nu știți nimic? Ați anunțat „noile recorduri ale lui Ronaldo în returul cu Juve”, care recorduri? Primul șut pe poartă în min. 58 și după aceea gesturi disperate, rugându-se pentru un fault, pentru un out … o, pentru un penalty… pervers și perfid, Măria Sa Fotbalul se îndură: în ultimele secunde ale min. 93, englezul „central” îi acordă un 11 m cât se poate de discutabil. Italienii sar la arbitru cu însuși Buffon în frunte, dezlănțuit ca niciodată. Englezul îl elimină pentru proteste – altă scenă fără egal! -, genialul CR7 bate imparabil pentru un 1-3 calificabil și își dezbracă tricoul, alergând triumfal în bustul gol spre tribunele indecise între euforie și penibil.

După miezul nopții, mai am puterea să revăd de 101 ori scena penaltyului și să-i ascult pe Adrian Porumboiu și Cristian Balaj în analizele lor micro. Primul zice că nu a fost, celălalt că da, a fost neglijență în atac și pentru asta se dă; înclin ușor spre al doilea, dar asta nu are vreo importanță.

Măria Ta, Rege al sportului, bine ai făcut că ne-ai ridiculizat deșteptăciunea noastră calcistică; îți promit umil că voi încerca să progresez în dezlegarea tainelor tale.