Trenul lui Hagi
Ceea ce i se întîmplă lui Hagi la Galata – bruiajul furtunos din toate direcţiile, tribunele, başkanii, presa „numai speculaţii” – se află la o lume distanţă de ceea ce numim de obicei „dramă”. E altceva. Probabil după ce ieşi […]
Ceea ce i se întîmplă lui Hagi la Galata – bruiajul furtunos din toate direcţiile, tribunele, başkanii, presa „numai speculaţii” – se află la o lume distanţă de ceea ce numim de obicei „dramă”. E altceva. Probabil după ce ieşi din campionatul Turciei, ai impresia că totul se petrece foarte lent, oamenii merg mai încet, vorbesc ca prin apă, abia se aud, jocul înaintează previzibil, cu mişcări de moşneag cu picioare tinere.
Probabil aşa se simte Hagi desprins de Galata. Ca un om care-şi trage capul de pe fereastra trenului. Greu să respiri, iar tren e puţin spus. Super Lig seamănă mai degrabă a montagne russe prin tunelul groazei. Hagi a stat la turci aproape cît a stat în campionatul României, ca senior: opt sezoane. Cu timpul, va aduna probabil mai multe meciuri pe stadioanele lor decît pe stadioanele noastre.
Dacă va fi demis după meciul cu Fener sau înainte de meci, pînă să terminaţi aceste rînduri, Hagi se va întoarce, fără îndoială, în fotbalul care se ia numai în serios. Va reveni nu din dorinţa de a demonstra una sau alta, unora sau altora sau lui însuşi. Se va întoarce să simtă vîntul în faţă. Cum scoate un om capul pe fereastra trenului. Cum se urcă un copil în carusel.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele