Pep în garaj și la restaurant

Ce se întâmplă atunci când marii antrenori ţin să aibă opţiuni politice

Marii antrenori suferă de discreție. De obicei, fără dureri. Din convingere sau din obligație, lumea păstorilor de jucători se ține departe de lumea politică. Există în antrenorat și antrenori o anume vocație de părinte care se deșiră ușor la contactul cu încercările vieții din afara stadionului.

Nimeni nu se îndoiește că și antrenorii sunt alegători și că țin cu un anume partid sau lider politic. Dar trupa de presă care a săpat după afilierea politică a lui Jose Mourinho nu a găsit nimic. Aproape sigur, Mourinho nu e doar nevrotic, ci și un catolic fervent foarte aproape de politica de dreapta. La fel cum Sir Alex Ferguson votează stânga laburistă, dar a avut grijă să tacă exact pe această temă.

Un antrenor care se afișează politic e însoțit ironic, dacă nu caraghios, de o aură spartă. Excepțiile de la regula discreției sunt rare și, în genere, sud-americane. Cesar Luis Menotti a reușit să își contrazică buna imagine de magistru romantic dezvelindu-și public și televizat convingerile politice.

Menotti ne-a informat că vrea un socialism  radical. Jorje Valdano a ieșit din fotbal gazetar și suferă de o viteză conceptuală care îl face să își comunice în gura mare ideile politice de stânga. Și cam atât. Până la Pep Guardiola. Evident, omul e catalan. Iar Catalonia vrea să se rupă de Spania. Dar asta n-ar trebui să fie treaba noastră. Cu toate astea, Guardiola a ținut să ne implice. Sosit la Barcelona pentru un miting pro-independență, Guardiola a fost starul show-ului, a denunțat opresiunea spaniolă și a cerut sprijin democratic internațional.

Ceva mai înainte avusese loc o agapă de aniversare a 25 de ani de la Cupa Campionilor Europeni câștigată de Barcelona în 1992. Acolo, Guardiola a fost acasă și în rol. Pe scena de agitație politică, același Guardiola a avut aerul unui parlamentar numit antrenor secund la Barcelona.

E greu de crezut că Guardiola ar accepta să își lase jucătorii pe mâna unui asemenea colaborator. Deși tot Guardiola nu vede nicio problemă în propria apariție politică. Cu siguranță, în rest, Pep Guardiola rămâne același om care își repară mașina la garaj, și nu la restaurant, și mănâncă la restaurant, nu la garaj.