Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Un car de vise

Însă rostul și învățămintele acestei întâlniri nu au legătură cu istoria fotbalului. Nu adaugă mare lucru la ea și nu stabilesc vreo ierarhie. Boca-River se joacă sub un pretext sportiv, dar face serviciul de piscină sau confluență sau deltă mitologică. […]

...

Viitorul la Liverpool

Execuția lui Jurgen Klopp nu mai e o fantezie absurdă. După a șasea înfrângere consecutivă acasă, Liverpool e echipa de bătut dacă vrei să nu retrogradezi. Fulham a luat ușor trei puncte pe Anfield, într-un meci în care Liverpool merita […]

...

Calomnii publice

De cînd sportul e un fel de a repeta antrenamente fără public în condiții de competiție, am înțeles ceva esențial. Mai întâi, cum arată manevrele cu muniție de război și, apoi, ce caută publicul pe stadion. Prima parte seamănă cu […]

...

Zaha la maturitate

Aripa lui Crystal Palace nu va mai rămâne mult alături de trup. Cel mai talentat jucător fidel unei echipe mici a declarat deschis că a venit clipa să câștige „ceva mare, de povestit copiilor și nepoților”. Asta spune că Zaha […]

...

Nașterea unică și renașterea imposibilă a Misteriosului Gareth Bale

Ambele persoane poartă același nume: Gareth Bale. După șapte sezoane la Real, Bale s-a întors la Tottenham și face bine un singur lucru: dispare.

Misterul e amplificat de câteva fapte certe: Bale nu a uitat să joace fotbal, are doar […]

...

S-au ieftinit miracolele

Victima e puterea publicului de a-și folosi capul în mod autonom

Permalink to S-au ieftinit miracolele
joi, 16 martie 2017, 9:40

Am terminat cu religia doar pentru a scăpa din lesă sporturile. Ființe religioase fiind, suntem mari consumatori de miracole, iar sportul e un mediu propice pentru supranatural. Tocmai de asta, ar trebui să ținem la calitate. În fond, mâncăm miracole pe pâine și mergem la meciuri cu speranța că o să fim martorii unei minuni favorabile. Din păcate, piața s-a stricat. De pildă: Barca-PSG. Miracol sintetic.

Cine vrea un caz de miracol natur are la dispoziție J.O. Moscova 1980. Handbal. La pauză, URSS-România 15-9. Final: 19-22. Într-un mediu ostil, cu gazde care aveau sarcină de partid și de stat să câștige. Handbalul sovietic și partidul comunist nu au putut împiedica miracolul.

Barca-PSG e altă marfă. O coproducție în care Barca (prin insistență) și PSG (prin neghiobie) au asigurat condițiile minime. Restul a venit din afară. Un meci decis de o eroare de arbitraj e un accident. Un meci decis de o listă de fărădelegi e o fraudă. A fost evident, dar, dată fiind natura umană, dorința de miracol a șters faptele cele mai vizibile. Atâta lume a vrut să creadă că n-a văzut ce a văzut, tocmai pentru a nu strica bunătate de miracol.

Barca a fost calificată de arbitraj și asta e scandalos, dar, într-un fel, banal. S-au mai văzut meciuri răsturnate de arbitraje pe care scrie mare „de difuzat după miezul nopții-interzis minorilor din familii cu părinți fără condamnări penale”. Mai gravă e atmosfera. Acel ceva care dă pregătirea generală a meciului și ecoul critic post-meci. Toată această țesătură vastă de imagini și opinii face o calotă care înghite evenimentul. Uneori spre a-l întoarce intact către public, alteori spre a livra un fals.

Aparatul media a pregătit Barca-PSG așa cum se pregătește terenul pentru un proiect de lege abuziv. Încă mai șocant, același aparat media a refuzat, după meci, orice formă de onestitate și luciditate critică.

Miracolul trebuia protejat și acei câțiva care au îndrăznit să ridice obiecții au fost tratați ca eretici loviți de teoria conspirației. Pe acest drum, nu urmează nimic bun. Victima nu e doar PSG. Victima e puterea publicului de a-și folosi capul în mod autonom. Nevoia de mituri și miracole e tot o parte a rațiunii cuprinsă de somn. Și naște tot monștri. Mai mici, mai sportivi, dar la fel de minicinoși. Miracolele s-au ieftinit.

Comentarii (7)Adaugă comentariu

gabipetre (2 comentarii)  •  16 martie 2017, 14:51

A fost un arbitraj tendentios. Dar si psg-ul s-a prezentat ca o echipa mica. Nu poti sa te duci dupa 4-0 in tur si sa te lasi calcata in picioare in maniera aia. Meritul Barcelonei e ca a crezut! Imi aduc aminte de Argesul meu in '78. Anderco a tras cu Dinamo, dar Gicu Dobrin le-a aratat cine are valoare si cojones. Ceea ce itihazii de la PSG sau City nu vor avea niciodata

eugen (2 comentarii)  •  16 martie 2017, 15:50

hahaha...bun !

Alex (1 comentarii)  •  17 martie 2017, 4:56

Vorbiți cu atâta ușurință de fraudă, dând la o parte greșeala umană

durden (33 comentarii)  •  17 martie 2017, 9:12

@Alex :))))) mai greseste omul, dar nici chiar asa...

mg (29 comentarii)  •  17 martie 2017, 11:51

..copii vor să creadă că Moş Crăciun vine pe horn şi le lasă daruri sub pom.. E o cruzime să le strci povestea.. :)

StefanCM (3 comentarii)  •  18 martie 2017, 3:22

Nu merita Barcelona sa se califice. PSG au facut un joc excelent, ma mir ca au pierdut. Stiti vorba aia, norocul tine cu cei puternici. Sau ghinionul unora. Imediat ajungem sa spunem ca arbitrajul e vina jucatorilor de la Barcelona. Maradona a castigat un mic campionat..mondial, cu o mana a lui Dumnezeu. Au plans multi, multi au fost suparati, dar mai multi au fost veseli. E normal unii sa se bucure si altii sa fie negri de suparare. Dar nu e vina lui Maradona ca arbitrul nu a dat hent. Sau vina lui Suarez ca a facut ce face si Ronaldo cand pica impuscat ca de glont, si multi alti mari jucatori.

di livio (12 comentarii)  •  21 martie 2017, 19:15

Miracol natur.Repriza a doua 4-13

Comentează