Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Mata încasatorul

80.000 de oameni au venit pe Wembley pentru a verifica două lucruri. Mai întâi, dacă Harry Kane va face încă un pas spre Real Madrid. Apoi, dacă Liverpool continuă să se bazeze pe cea mai inutilă defensivă de la linia […]

...

Dacă

Din afară, pare o surpriză lipsită de sens și pudoare, după modelul soțului sterp găsit în cartierul vecin cu o familie paralelă și puioasă. Dinăuntru, e normal: Crystal Palace a prins Chelsea, în sudul Londrei și a scos din ea […]

...

Fotbal după Charlton

Cine vrea să știe ce a ajuns fotbalul are la dispoziție câteva anecdote mărunte. La 80 de ani, Sir Bobby Charlton se lasă ușor răsfoit. Iată faptele, în toată umilința lor uitată. Bobby s-a născut printre mineri și a bătut […]

...

Ciocnirea titanilor: Barca – Coloma

Balamucul catalan aduce vești bune pentru Barcelona. Scăpată de opresorul spaniol și nedreptul lui campionat, Barca va fi campioana Cataloniei pentru următorii cel puțin 400 de ani. Sigur, o dată la 128 de ani, Espanyol va reuși lovitura și va […]

...

Democrație, sport, prostie

Ne place să vedem în sportivii noștri adorați un grup de supereroi. Dar nu ne place să observăm că mulți din ei sunt proști. Nu toți și nu pentru că nu știu nimic despre Hegel. Sportivii sunt, în mod repetat, […]

...

Ranieri sub Neica Nobody

Dictatura jucătorilor sau cine şi de ce l-a mazilit pe antrenorul italian al lui Leicester

Permalink to Ranieri sub Neica Nobody
joi, 2 martie 2017, 8:49

Cunoscută filosofilor ca Paradoxul Ranieri, dilema care agită presa și tribunele britanice se compune din trei întrebări:

1) cum se procedează cu un antrenor care te face campion?
2) cum se procedează cu un antrenor care te retrogradează? și
3) cum se procedează cu un antrenor care îndeplinește și condiția 1, și condiția 2?

Răspunsul formulat de campioana en titre și potențial retrogradata Leicester e: Ranieri concediat. În tribune și în presă, răspunsul nu e o soluție, ci un regret. Lumea l-a plăcut pe Ranieri și îi duce, deja, dorul.

Omul e un exponat rar. Ranieri nu a arătat niciodată a antrenor. Îi lipsește complet acea asprime directorială care însoțește adesea și antrenorii buni, și antrenorii fără valoare. Ranieri pare, mai curând, un profesor cumsecade, un pic pedant, politicos și nepregătit pentru pericolele vieții de vestiar. Portretul lui Ranieri spune că omul e făcut pentru a atrage agresiunea haimanalelor care dau, de atâtea ori, nucleul unei echipe de fotbal.

Zvonurile spun că băieții răi de la Leicester nu l-au mai vrut pe Ranieri încă de acum câteva luni și nu par vorbe în vânt. Ranieri e evident o pradă ușoară, un om prea civilizat, un discret cu gust, care nu răcnește, nu înjură și nu umilește rebelii. În fond, la primul meci fără Ranieri, Leicester a redevenit, în hohotele presei, echipa de acum un an.

Un 3-1 vârtos cu Liverpool dovedește că Leicester a forțat plecarea lui Ranieri înainte de a se apuca iar de fotbal. Avem suspectul, avem proba, dar nu cunoaștem mobilul.

De ce nu l-au mai vrut Vardy &Co pe Ranieri. Fragilitatea și buna creștere a antrenorului nu explică prea mult. Mourinho, debarcat tot după un titlu câștigat, nu poate fi suspectat de angelism. Și atunci? Și atunci: player power. Adică febra care urcă în echipe de băieți răsfățați, imediat după un mare succes. Cazul Leicester a fost încă mai virulent. O echipă care vine de nicăieri și dă cu capul de glorie se strică la minte mult mai sigur și mai repede.

Vom mai vedea asemenea episoade. Vestiarele sunt pline de vedete supracotate și suprasalarizate, invitate la șantaj de o piață aberantă. Aproape orice Neica Nobody plătit de la 5 milioane de lire în sus știe că poate pleca unde și când îi dictează mușchiuleții, pe aceiași bani sau mai mult. Ranieri? O scamă pe tricou.

Comentarii (3)Adaugă comentariu

Vlad (2 comentarii)  •  2 martie 2017, 12:06

Nu, un rezultat bun dupa schimbarea unui antrenor nu arata mai nimic. Schimbarile de antrenor aduc de multe ori un soc, care insa este doar vremelnic, 3-4 etape, dupa care problemele reapar. Daca acum castiga pe linie pana la finalul campionatului... putem discuta, dar nu doar dupa un meci.

ovidiu_3003 (41 comentarii)  •  5 martie 2017, 20:28

Ranieri ...un mare antrenor...

Anonim (53 comentarii)  •  8 martie 2017, 21:38

As zice ca acel 3-1 cu Liverpool (care pierde aproape cu oricine, mai putin contra celor cu loturi mai bune decat are la dispozitie Klopp) nu-i chiar edificator; un semnal de renastere ar fi o calificare in "sferturile" Ligii Campionilor, in dauna unei echipe versatile, care stie cum sa joace meciurile decisive! Rvenind la tema jucatorilor care fac legea pe la unele cluburi, consider ca unii nu merita calificativul de "haimana"; toti cei care gresesc intentionat si decisiv (Chamberlain in tur, Sanchez si nu numai aseara) pe la Arsenal in ultimul timp sunt alt fel de oameni, dar tot de partea "raului". Tot intentionat au gresit si arbitrii nesimtiti de la meciul de pe Emirates, usurand nepermis de mult sarcina bavarezilor; care bavarezi s-au purtat inuman, in conditiile in care calificarea lor nu mai era pusa la indoiala! Una este sa vrei sa invingi categoric o echipa cu pretentii si in efectiv complet si cu totul altceva este sa umilesti o echipa vaduvita de prezenta celui mai bun aparator (s-a vazut si in meciul tur ce s-a intamplat dupa iesirea lui Koscielny) printr-o decizie gresita (de-ar fi fost singura!)a arbitrilor! En bref, Arsenal si Wenger nu meritau un astfel de tratament! A.