Antideprimantul meritat
Dacă Leicester va retrograda, mii de case de pariuri, ziare și cititori se vor declara șocați
În realitatea de limbă și fotbal englez, Leicester retrogradată e însă o simplă confirmare. Se va adeveri că „things turn round”, cum zice înțelepciunea subestimată a pub-urilor.
Se va adeveri și că Premier League e o variantă miniaturală și elitară a Cupei Angliei. Toată lumea s-a repezit la istoria îndepărtată a sezonului 1937-’38, anul în care Man City, campioana en titre, a retrogradat. Adevărul e un pic mai clar dacă luăm ca reper fapte mult mai recente.
Nottingham Forest a făcut operația inversă: în doar trei ani, a promovat, a câștigat campionatul și Cupa Campionilor. Lumea uită, de asemenea, că după ultimul titlu câștigat, Chelsea a avut un sezon atroce, echivalentul unei retrogradări din loja europeană într-o sală de așteptare locală. În Anglia, nimeni nu se miră și nu se înmoaie la vederea regilor detronați, tăiați sau exilați. Fotbalul urmează strict istoria.
Leicester e la un punct de retrogradare. Stafiile care se prăvălesc acum au aceleași nume cu rebelii care câștigau, campionatul trecut – mai puțin Kante, lăsat prostește să plece la Chelsea. Lipsa de voință și, până la urmă, o depresie multiactivă au luat locul foamei de gol și victorie.
Ranieri e plin de declarații civilizate, dar, din ce se aude, a pierdut vestiarul. Leicester începe, practic, fiecare meci deja învinsă.
De unde și de ce atâtea boli în capul și picioarele unei echipe iubite și lovite de noroc din toate părțile, acum doar un an? Lăsând la o parte teoriile mari, e de știut că succesul omoară echipele obișnuite să trăiască modest. Leicester nu face față situației de campioană, așa cum unii milionari câștigători de loterie sfârșesc nebuni sau săraci. Nu numai că salariile au sărit de la 30 la 100 de mii de lire pe săptămână.
Tot ce face fotbalul să curgă sau să stea s-a schimbat. Adversarii au învățat să joace anti-Leicester, cu metodele Leicester. Așa, de pildă, Swansea, săptămâna trecută: poftiți, folosiți spațiul, noi jucăm pe contre! Publicul cere și așteaptă meciuri cu suflu și autoritate de campioană.
Iar Leicester e o echipă de provincie încoronată într-o pauză de lucru a corifeilor și incapabilă să întemeieze o dinastie. Cu toate astea, retrogradarea ar fi prea mult: de la Mahrez și Schmeichel la Vardy echipa e plină de talent. Niciodată n-a fost un antideprimant mai meritat.