Big Sam vs. Big Lie

Problema cea mare nu este Allardyce, ci marea minciună care înconjoară fotbalul englez

Sam Allardyce, antrenorul naționalei Angliei, n-a făcut nimic ilegal. Allardyce a fost demis pentru ce a spus. O știm din înregistrările secrete instrumentate de cotidianul Daily Telegraph. Mai știm că lui Allardyce i se spune, cu afecțiune, Big Sam. Din două motive: e o matahală de om și are o gură mai mare decât poate controla propriul creier. Big Sam a spus multe, dar ce nu i s-a iertat încape în două declarații: accept un șir de conferințe pe o grămadă de bani și știu cum pot fi fentate regulile pieței de transferări. Ce nu știm e de ce anume a decis Telegraph să înfigă harponul clandestin în Big Sam. Ce gândește și ce pălăvrăgește Big Sam e folclor curent între oamenii de fotbal din Anglia. Un campionat care se scaldă în miliarde și plătește oricât și loazei, și geniului nu poate fi bănuit de angelism. Cum de a fost ales tocmai Allardyce? Telegraph nu ne spune. Sigur, acum 67 de zile, Telegraph a fost ziarul care a întâmpinat cu reținere numirea lui Allardyce. Dar presa nu poate fi nici bănuită, nici acuzată. Ce bine de ea!

Dacă lărgim unghiul, afacerea Allardyce e și mai ciudată. În jur, toată lumea se scaldă în bani, se dopează și e abonată la statut special. Glorioșii cicliști britanici câștigă tot ce le apare sub roți și lasă în urmă fiole cu substanțe ajutătoare. Ei și? Presa și establishmentul sportiv au inventat imediat alibiul: boli care cereau neapărat substanțe dopante. La fel de interesant, după criteriile care l-au răpus pe Allardyce, Lionel Messi trebuia să fie demult căpitan al echipei de celular și titular în selecționata ocnelor spaniole. Să înșeli la taxe se iartă. Să spui că știi cum se face asta se pedepsește.

Păcatul care explică exilul lui Allardyce ar putea fi originea. Big Sam e ce se numește în Anglia un „simpleton”. Un băiat din clasele de jos, crescut în cartiere sărace, cu studii stradale temeinice și mentalitate de modă veche. În rezumat, Big Sam nu e parte din și nici n-a fost înfiat de lumea bună. În plus, Allardyce a comis mereu delictul de lipsă de ipocrizie: n-a vorbit niciodată în clișee și n-a bifat obligațiile caritabile și antirasiste care asigură clemența lumii bune. Big Sam nu e o victimă, ci, mai degrabă, un nătărău (deși cu un meci din unul câștigat e singurul antrenor de națională englez cu palmares 100% pozitiv). Însă problema nu e Big Sam. Big Sam e prea mic. Problema e mult mai mare și se cheamă Big Lie. Banii și comerțul cu virtute care au luat locul sportului. z