UE şi FA
Anglia n-a pierdut cu Islanda în termenii generali ai sportului. Anglia a suferit o umilință catastrofală și s-a dezonorat pe un mileniu.
UEFA se compune din UE și FA dar tocmai asta poate duce la confuzii. Multă lume a înțeles că Anglia nu avea ce căuta la Europenele organizate de UEFA pentru că orgnizația ține, în vreme ce Anglia nu mai ține de UE. Nu e așa. UE și UEFA nu se înrudesc. Apropos, Anglia a fost mocirlită de Islanda, o altă țară care nu are de-a face cu UE. În schimb, Naționala engleză ține, hotărît de FA, inițialele care dau numele Federației Engleze. Pînă la urmă, Anglia s-a dezlegat – prin fotbal – rușinos de Europa și totul se leagă: pentru prima oară Anglia și bolile ascunse ale fotbalului englez strălucesc prostește, la vedere.
Anglia n-a pierdut cu Islanda în termenii generali ai sportului. Anglia a suferit o umilință catastrofală și s-a dezonorat pe un mileniu. Iar asta pare de neînțeles. Cum anume e posibil ca, în același timp, Premier League să fie cel mare și mai tare campionat al lumii iar Naționala engleză o echipă de impostori? Explicația care lămurește rușinea engleză se bifurcă.
Mai întîi, Naționala Angliei a spus foarte exact ce ar putea fi Premier League fără străini: un obor de rupt oase și dat cu mingea în tabela de marcaj. Luați-l pe Pelle de la Southampton, pe Payet de la West Ham și 95% din echipă de la City, Chelsea sau Arsenal și veți obține baza de selecție a Naționalei engleze. În aparență, Smalling, Cahill, Kane și chiar Vardy sînt nume autosuficiente dar asta numai pentru că multă lume ignoră străinii care fac jocul care face gloria mai sus numiților.
Însă proba finală nu e nici calitatea jucătorilor sponsorizați de importuri, nici aventura politică de acasă. Proba cea mare e de găsit pe banca antrenorilor. Roy Hodgson, un om decent și cuminte, e un atrenor depășit, fără viziune și de mult părăsit voință. Un eșec generat tot de Premier League și tot de importuri. Cea mai spectaculoasă și cea mai gravă mutație trăită de Premier League e decerebrarea. Cu Guardiola, Klopp, Conte, Wenger, Mourinho, Pochetino, Koeman, Bilic și Ranieri în Premier League, fotbalul englez a coborît în pre-școlar. Favoriții englezi la postul lăsat liber de Hodgson sînt figuri uneori pitorești și, aproape mereu, slab calificate. De pildă, Neville, după un minidezastru la Valencia, a socotit tocmai pe acest considerent o varainată serioasă. Efectul general e o cădere de cunoaștere care duce pe drumul cel mai scurt la faliment.