December 2007 ↓

Curtea de Arbitraj pentru Fotbal din cadrul FRF a decis ca Steaua şi Dinamo să joace cu spectatori următoarele trei etape, anulînd astfel hotarîrea Comisiei de Apel. Asta înseamnă că suporterii celor două echipe îşi vor putea încuraja favoriţii. Pentru cei stelişti, însă, mai înseamnă ceva…

Dică a venit la Steaua în iarna anului 2004 şi n-a stat prea mult pe gînduri; a marcat împotriva Braşovului, chiar la meciul său de debut. A fost felul său de a le spune suporterilor: “Bine v-am găsit”, iar ei l-au îndrăgit pe loc. Avea 24 de ani, picioarele la fel de crăcănate şi vorbea tot sîsîit. Plus o mare dorinţă de a reuşi. I-a ieşit.

Amintiţi-vă acel meci! Sezonul 2006-2007, grupele Champions League. Mai întîi, o lovitură liberă pe care portarul lui Dinamo Kiev n-o va uita prea curînd, apoi o cursă nebună încheiată cu un lob perfect. Două bijuterii, în doar cîteva minute, urmate de alte două în Ligă. În urma lor, site ul UEFA scria: “Atenţie la Dică! Este un jucător de urmărit.” Şi l-au tot urmărit, pînă cînd, în sfîrşit, s-au hotărît să-l ia. Sau pînă cînd el s-a hotărît să plece.

Poate că nu traversează cea mai bună perioadă din cariera sa, dar Dică şi-a făcut datoria pentru Steaua. Voi, suporterii ei, să-i fiţi aproape şi să-l aplaudaţi, Curtea de Arbitraj pentru Fotbal v-a “oferit” această şansă. Mai aveti ocazia să-l vedeţi încă 90 de minute, jucînd în Ghencea. Apoi…

Articol apărut şi pe stelisti.ro

MOTTO “Imediat fac selecţie, cum făceam toamna: oile mai bătrîne le tai, şchioapele le vînd şi cumpăr mioriţe, care au forţă, dau lapte. O să dau afară şase, şapte oi batrîne şi o să cumpăr şase, şapte cîrlani. Asta o să fac”

- Cyrille, ia zi mă, cum e acolo?
- Păi, la inceput e bine, Fabiane. Au ei o vorbă, cică “vii bou şi pleci vacă”. E tocmai invers.

- Cum adică?
- Păi vii vacă, te mulge ce te mulge şi dup`aia pleci…bou te dă afară.

- Aha. Şi te mai duci?
- Da. Cînd şi-o vedea Neaga ceafa.

- Nu înţeleg. Tu faci mişto de mine?
- Nu. Şi oricum, mai bine să fac eu acum, decît să facă el mai tîrziu.

- Ai şi tu dreptate. Dar, ce vreau să te întreb? P`aia cu şchioapele pe care le vinde, am înţeles-o. Dar ce naibi a vrut să zică cu oile mai bătrîne, pe care le taie?
- Păi da. Le taie de la prime, de la contracte şi pînă la urmă pleacă singure. Pe la Buzău, pe la Constanţa, pe la Timişoara, prin Coreea, te miri pe unde.

- Păi, nu e bine, Cyrille.
- Păi, io ce zisai, Fabiane?

- Pfui, şi mie-ncepuse să-mi pară rău că nu m-am dus atunci cînd era Hagi. Din ce zici tu, nu făceam nici o brînză.
- Puşcă-ţi pe limbă, Fabiane! Brînza aduce ghinion.

Acesta este un dialog imaginar, care e posibil să fi fost şi autentic. Cert e că ambii cîrlani refuză să vina să tragă, deşi căruţa e frîntă-n drum. Pentru c-a dat patronul cu oiştea-n gard. Şi nu doar la motto mă refer.