Răzvan Prepeliță

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Răzvan Prepeliță
Fair-play-ul de carton

 Cine a văzut circul din finala feminină de la US Open, făcut nu de un spectator ci chiar de Serena Williams, se uită de azi cu alți ochi la marea campioană. După ce am trăit pe viu victoria Simonei la […]

...

O recomandare

Nu e vorba despre UTA, nicio o ironie,  e vorba desigur despre Juventus Torino, dar poate nepoții-nepoților noștri vor prinde astfel de documentare despre echipe românești. Serialul se chemă First Team:Juventus și deocamdată sunt doar șase episoade care surprind ultimele […]

...

Cușca tigrului

Monumentul e închinat venirii primăverii în bătrânul oraș al Crimei și Pedepsei. Belgianul a semănat cu opera de artă celebră în oraș, nu datorită frizurii haioase ci mai degrabă faptului că atât de static a părut în duelurile cu francezii. […]

...

Zigzag

Așa rapide erau contraatacurile belgienilor față de tricicleta braziliană ce făcea ghidușii pe bordura circuitului. Vedeta Neymar a fost și de data asta cel mai român jucător de la Mondial. Brazilianul s-a tolănit pe jos ca pe covorul din sufragerie […]

...

Peronul

Așa ar arăta versiunea, din viața de zi cu zi, a meciului dintre Belgia și Japonia. Cu susul în jos. Contra Japoniei , Belgia a părut un boxer care se leagă la începutul confruntării la șireturi cu mănușile de box. […]

...

Emoții pe cord deschis

De pe Philippe-Chatrier, Turnul Eiffel se vede mic, șters, ca un capăt de macara

Permalink to Emoții pe cord deschis
sâmbătă, 9 iunie 2018, 7:31

În deschiderea setului 1, Sloane Stephens lovește mai puternic, iar calmul ei te scoate din minți.

Americanca și-l păstrează timp îndelungat, ca pe un camarad care ține de șase, în timp ce la Simona emoțiile nu s-au filtrat īncă prin fileu. Stephens face un break și returnează cu o ușurință de parcă ar avea o plasă de fluturi în loc de rachetă.

„Rupe-i fãșu’!” strigă cineva în liniștea dinaintea serviciului și se aude o mustăceală complice. Nu ne mai miră nimic. Majoritatea suporterilor români de la Paris au tricouri cu echipa națională de fotbal, care nu mai contează pe nicăieri, în timp ce americanii sunt în civil. Asta însă e o altă discuție.

Simona începe să lovească și ea mai tare, dar Sloane e ca un pușcaș marin în misiune și trage în plin în primul set. 1-0 la seturi.

În setul 2 Simona reușește primul ei break și soarele caută să se reflecte în trofeu de după smogul de deasupra Parisului. Sloane îl ia înapoi, repede, cu nerv, sec, asemenea șampaniei rece din pahare, la care e cea mai mare coadă din complex.

La 5-4, Simona te face să vrei să īnchizi televizorul dar eu la fața locului nu am nicio șansă. Și să închid ochii tot aud ecourile loviturilor Simonei care încep să puncteze precum revenea Gabi Szabo cândva pe turnantă. 1-1 la seturi.

Setul 3 se mută de pe arena franceză, departe de tot, până în locul unde se aud valurile copilăriei acestei fete de aur, până lângă nisipul care înlocuiește zgura de pe Philippe-Chatrier, acolo unde sub umbra unor copaci dintr-un cartier constănțean în care și Google Maps se rătăcește printre gropi, o puștoaica bate de nebună o minge de tenis până în ziua de azi. Adică până la un trofeu de Grand Slam.

Comentarii (11)Adaugă comentariu

mg (13 comentarii)  •  9 iunie 2018, 20:03

..un foarte frumos eseu, binemeritat de o supercampioană. Felicitări !

Tibi (1 comentarii)  •  9 iunie 2018, 20:09

Bravo! In sfarsit a venit si ziua Simonei!

John Doe (1 comentarii)  •  9 iunie 2018, 20:36

Ziua D pentru Simana e aici. Sa o celebram!

Marko (4 comentarii)  •  10 iunie 2018, 0:53

Bine punctat, asta a remarcat toata lumea, in prima parte a meciului, americanca parca plutea pe teren, relaxata si fara nici o presiune, dar de fapt diferenta de valoare s-a vazut in setul trei cand s-a ajuns la 5-0 (40-40) si era gata pregatit un baggle pentru mademoiselle Stephens asa de incheiere :-), chiar daca nu s-a concretizat ea stie cat de aproape a fost. Si sa nu uitam ca anul trecut Simona a batut-o pe "hard" atentie..nu pe zgura, destul de clar pe americanca, in doua seturi de fiecare data, dar bineinteles erau alte turnee si fara presiunea si emotiile unei finale.

Hombre (1 comentarii)  •  10 iunie 2018, 8:55

Mda, Simona ar trebui sa ne cumpere la toti un televizor nou, ca pe ala vechi l-am spart.

ovidiu_3003 (33 comentarii)  •  10 iunie 2018, 9:47

...foarte adevarat articol ...echipa nationala de fotbal nu mai conteaza...

catyo (3 comentarii)  •  10 iunie 2018, 10:25

Da, cred ca am mai imbatranit cu un an dupa meciul asta, dar nu-mi pare rau, a meritat! Bravo, Simona, felicitari si la cat mai multe de astfel de succese!

parigi (1 comentarii)  •  10 iunie 2018, 10:45

Emotii la maxim...Vrei sa inchizi televizorul,dar Sloane nu te lasa...Iar Simona sigur n-ar vrea sa faci asta...Simti ca se poate...vin si lacrimile...Una cate una...Fara sa vrei iti vine in minte Ostapenko,prietena Soranei.Iar la sfarsit o bucurie imensa.Felicitari Simona!Ai reusit ceva incredibil! Petkovici,Kerber,Muguruza si Stevens in doar cateva zile...O performanta istorica!

Nic (1 comentarii)  •  10 iunie 2018, 11:15

Ultimul paragraf e scris cu o măiestrie care-mi aduce aminte ce presă sportivă se făcea pe vremuri. Felicitări, domnule Prepeliţă, aţi câştigat (încă) un cititor.

Obervator (8 comentarii)  •  10 iunie 2018, 12:38

Frumos scris si meritat. Si mie mi-a placut ultimul paragraf, dar cred ca îi lipsește o virgula, dupa "acolo unde"! O.

Petro Burgener (4 comentarii)  •  12 iunie 2018, 21:11

Foarte frumos articolul! Felicitari Simona! Felicitari dle Prepelita! Articole mai rare dar bune si la obiect!

Comentează