Nu va fi fotbal

Nu-l mai aşteptaţi pe Luίs Nazário da Lima, nu mai vine.

„Revenire BOMBĂ. Adevăratul Ronaldo se întoarce în fotbal. Unde va juca Il Fenomeno.” Aşa arată ştirea pe site-ul unui distribuitor de senzaţii tari. Nu lipseşte nimic din reţeta tabloidă: […]

Nu-l mai aşteptaţi pe Luίs Nazário da Lima, nu mai vine.

„Revenire BOMBĂ. Adevăratul Ronaldo se întoarce în fotbal. Unde va juca Il Fenomeno.” Aşa arată ştirea pe site-ul unui distribuitor de senzaţii tari. Nu lipseşte nimic din reţeta tabloidă: nici scrierea cu verzale a cuvîntului „bombă”, element indispensabil în anunţarea unei nonştiri, nici împroprietărirea lui Luίs Nazário da Lima cu epitetul „adevărat”, după un modus operandi brevetat de OTV (acolo erau „adevăratele ştiri”, nu în mizeriile de la France 2, BBC sau CNN), nici folosirea abuzivă a lui „Il Fenomeno” ba pe lîngă Savicevici, ba pe lîngă Ronaldo, ba pe lîngă alţii. Ca oameni cu un acoperiş de bombe deasupra capului, nu avem, zău, a ne plînge: trăim lucruri „fără precedent” într-o lume „incredibilă” şi auzim un pocnet de dicţionar – „şoc!” – ori de cîte ori naşte o cîntăreaţă sau moare un centenar. Nu e epopeic? Nu vă simţiţi legendar, apoteotic, fulminant? Nu aveţi impresia că vieţuiţi pe un tărîm, vorba unui personaj cu umor, „preponderent şi Madagascar”?

Chifteaua mediatică de la începutul articolului ascunde două minciuni. Prima e transmisă aluziv, prin făcut complice cu ochiul. Dacă Luίs Nazário da Lima e „adevăratul Ronaldo”, evident că bietul Cristiano Ronaldo e un sfîrîiac, un abur împrăştiat de vînt, un găinaţ pe grindă, o umbră în curs de risipire. O făcătură, mai pe scurt. Cît de primitiv e acest fel de-a pune problema nu mai trebuie dovedit. A doua minciună sădeşte în mintea publicului ideea că, la aproape treizeci şi nouă de ani, cu colăcei pe şolduri şi condiţie fizică de pocherist, Ronaldo va juca un fotbal pentru care să plăteşti bilet. E clar pentru orice posesor de IQ că aşa ceva nu are cum să se întîmple. Ronaldo însuşi a declarat că nu s-a antrenat timp de trei ani şi că e improbabil să-l vedem la jumătate din potenţialul de altădată. În plus, trebuie  amintit că echipa acestui comeback himeric n-ar fi nici Bayern, nici Juventus, nici Real, ci Fort Lauderdale, un grup de tineri echipaţi la fel din liga a doua americană.

„Poate pe finalul sezonului voi juca în cîteva meciuri. În orice caz, îmi voi pune numele pe lista cu jucătorii din NASL”. Sînt cuvintele lui Ronaldo însuşi şi ele prefaţează un artificiu de marketing, nimic altceva. Ronaldo va legitima o competiţie şi va primi bani pentru asta. El va juca un sfert de oră într-un meci şi eventual o jumătate de oră în altul. Dacă se va ivi vreun penalty, poate că va fi lăsat să-l bată, pentru ca lumea să-i mai vadă o dată strungăreaţa rîsului. Dar să nu ne amăgim. Acela nu va mai fi fotbal – nici măcar un ecou al lui. Va fi o coregrafie lucrativă, cu un balerin supraponderal şi cu nişte pescuitori de iluzii gata să-şi scufunde undiţele în iazul propriei naivităţi.