Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
„Dacă-mi salvezi mâna, îmi salvezi picioarele!”

Fix o fâlfâire de aripă de pasăre colibri a aţipit. Atât! La 108 km/h, maşina a lovit un camion, aflat în dreapta, a sărit în mantinela de beton, de pe stânga, şi s-a răsturnat. Da, vărul Jose, pe care-l alinta […]

...

PR sud-nord, DR nord-sud

Sunt şase la număr, în acea primăvară călduroasă şi umedă din ’88. La cum sunt costumaţi, cu cizme înalte, cu căşti, şi la aparatele pe care le cară în spate, ai spune că sunt Căpitanul Nemo, Pierre Aronnax şi ceilalţi […]

...

Madame Blondel, prima de două ori

În sala cea mare a „Grand Hotel du Boulevard”, prima clădire de acest fel ce a avut trasă apă curentă în Bucureşti, vorbeşte prinţul George-Valentin Bibescu. E 5 aprilie 1904 şi cei 25 de domni fondează „Automobil Club Regal”, cea […]

...

„Ţi-o aşeza, perfect, pe creştet. Apoi ţi-l împrumuta pe Nichita!”

Ianuarie 2018. Afară-i iarnă, dar în anticariatul clujean e cald. Dreapta tânărului extrage din raft un Dumas-tatăl, „După 20 de ani”, capodopera. Dă să-şi reamintească isprăvile lui D’Artagnan, Porthos, Athos şi Aramis, când un A4 împăturit şi îngălbenit de vreme […]

...

„Când ne tac picioarele, morţi suntem!”

„Mike, e gata! Auzi? S-a terminat! Nu te mai poţi da jos din pat. Dimineaţa, Niamh îţi adună picioarele şi ţi le regrupează. Coloana vertebrală, acele T1 şi T6 sunt paradite iremediabil. Genunchiul la stângul a decedat de ceva vreme, […]

...

Prinţesa şi Escadrila Albă

În 1940, Marina Ştirbei fondează o organizaţie unică în istorie: femeile care pilotau avioanele ce aduceau răniţii de pe front. Patru ani şi 20.000 de suflete salvate. Apoi, zero recunoştinţă

Permalink to Prinţesa şi Escadrila Albă
sâmbătă, 3 februarie 2018, 10:14

De acolo, de pe cele trei valize cu care putuse pleca din ţară, voia să urle. 20 de ani de chin, 20 de ani de lipsuri. Soţului, prinţul Constantin Basarab, comuniştii îi legaseră de gât şapte ani de temniţă grea, doar pentru că purta numele Brâncoveanu. Vieţuiseră – ea şi ai ei copii, doi la număr, într-o mansardă rece, trăind din vânzarea la preţ de nimic a unor obiecte de o valoare inestimabilă. Acum, în 1964, naşa Martha Bibescu, una dintre cele mai frumoase şi mai cool personalităţi ale noastre din toate timpurile, dimpreună cu cei de la Crucea Roşie, reuşiseră să-i scoată din gulagul comunist, aducându-i la Londra.

Marina Ştirbei. „Prinţesa aviaţiei româneşti”. Fiica lui Iorgu, nepoata lui Barbu Ştirbei, Domn al Ţării Româneşti, verişoara legendarului aviator Constantin „Bâzu” Cantacuzino, cel care avea s-o „invite să facă tot felul de acrobaţii în aer”. Da, iubise cerul, iubise aripile. În ’35 terminase şcoala de pilotaj cu al şasele brevet feminin din istoria noastră. Apoi, pe la 1939, făcuse un raid uluitor, Bucureşti – Stockholm, cu „ICAR”. În Finlanda auzise de „Lotta Svärd”, organizaţia paramilitară voluntară de femei ce avea să lupte în al Doilea Război Mondial şi care, în 1944, atingea 242.000 de suflete.

Dimineaţa pe stadion, la prânz, la spital
Făcuse memoriu la Ministerul Aerului. Gheorghe Jienescu, un general faimos pentru cursa Bucureşti – Cape Town – Bucureşti, pusese ştampila cu „Aprobat”. Aşa apărea, la 25 iunie 1940, cea mai frumoasă organizaţie de femei din toate timpurile: ESCADRILA ALBĂ. Un ziarist italian, Curzio Malaparte, fost director „La Stampa”, le botezase aşa. Zburau pe 10 avioane vopsite în alb, nişte RWD-13S, poloneze. Numai zâne. Dimineaţa băgau exerciţii fizice, pe stadion.

La prânz, fuga la Spitalul Militar, pentru a deprinde cum se fac injecţiile, cum se pun pansamentele.

Apoi, zborurile de antrenament. Transportau răniţii români de pe front. Basarabia şi Odessa, 1941. Stalingrad, 1942. La început, doar trei. Apoi, 10. Nadia Russo era la manşa primului. Mariana Drăgescu căra 1.500 de ostaşi. Virginia Thomas, „Tommy” cum o alintau fetele, 625. Lumea a început să audă despre ele. Singura organizaţie de acest tip din lume. În 1943, regizorul Ion Sava a făcut un film, cu faimoasa Mariella Lotti, iubita Regelui Mihai I, în rolul principal, dar şi cu Lucia Sturdza-Bulandra. Încep să facă şi misiuni de recunoaştere.

Răsplata? Ani grei de temninţă!
Smaranda Brăescu, minunea aviaţiei noastre, li se alătură. La fel ca şi Victoria Pokol, sosită cu avionul personal. Apoi Stela Huţan, cea mai tânără membră a escadrilei, la doar 21 de ani.

Vreme de patru ani au zburat, salvând peste 20.000 de oameni. Apoi, patria recunoscătoare a început să le mulţumească. Marina Ştirbei, fondatoarea, a fost deposedată de toate bunurile. S-a tras spre Londra, apoi în Franţa. Decedată în 2001. Mariana Drăgescu a fost dată afară din aviaţie. A lucrat ca dactilografă. Stinsă în martie 2013, la peste 100 de ani. Nadia Russo.

Acuzată şi deportată în Bărăgan. Şase ani de închisoare! S-a angajat, apoi, la o fabrică de ambalaje. Statul nu i-a acordat, niciodată, pensie, a trăit mai mult din milă, dar cu o demnitate de neclintit. Virginia Duţescu, singura femeie din lume care la acel moment zbura pe spate, a fost închisă la Mislea, în 1948. Smaranda Brăescu, îngerul, a pierit de cancer la sân. Pentru că era proscrisă, au îngropat-o sub un alt nume. Apoi, urma i s-a pierdut printr-un cimitir din Cluj. „Măndiţa” n-are, nici azi, mormânt.

„În 1948, comuniştii mi-au confiscat avionul. Acesta este motivul pentru care nu am mai zburat niciodată!”
Marina Ştirbei

Sursa: Cristian Ionescu, „Zece femei împotriva morţii”
Foto: Daniel Focşa, daniel-focsa-istorieromaneasca.blogspot.com

Comentarii (19)Adaugă comentariu

Tibisor (62 comentarii)  •  3 februarie 2018, 10:34

Hmmm … si cand te gandesti ca unii tanjesc dupa acele vremuri … uluitor si tot-odata trist …

baciu danut (4 comentarii)  •  3 februarie 2018, 10:48

nu se poate cataline,comunismul a fost binecuvintare pt. tara asta !! altfel nu l-ar regreta 50% din amaritaul asta de popor !!!

Bibi (198 comentarii)  •  3 februarie 2018, 10:54

Plang

Ale (1 comentarii)  •  3 februarie 2018, 12:11

Martha Bibescu era una din cele mai cool femei. Daa, era marfa, de gasca, era traznet, ma intelegi?!
Scrie dom-le in limba romana. Foleseste vacabularul bogat si complex, ca de-aia te-ai facut scriitor.

Eu (1 comentarii)  •  3 februarie 2018, 12:45

Da, dar aveam oțel! Așa că gurrra, ***!

Sunt două cărți foarte interesante despre aceste eroine uitate, ambele cu același titlu, Escadrila Albă (una de Cristian Crăciunoiu și Jean Louis Roba și una de George Acsinteanu).

ste (1 comentarii)  •  3 februarie 2018, 15:47

lipsesc comentariile psd-istilor

marian0904 (54 comentarii)  •  3 februarie 2018, 18:30

Sunt niste feti-frumosi care se cred liberi si ii aia grija de PSD. Acum vreo 40 de ani era unul care se credea ca vine din Mihai Viteazu si Stefan cel Mare. Voi, astia de acum, aveti ceva comun cu Stirbei, Basarab, Cantacuzino sau Brancoveanu? Va aliniati dupa ei, dar, acum vreo 10 ani trageati tare pentru base, tatucul vostru in vecii vecilor.

almaviva (4 comentarii)  •  3 februarie 2018, 19:14

Foarte frumos scris! Avem nevoie de multe articole de acest gen, poate-poate se desteapta prostimea odata si intelege cate crime au comis comunistii pe care ii tot plang nostalgici. Mai toti eroii nostri din cele doua razboaie au fost eliminati de comunisti. La fel cu mai toti cei ce au infaptuit Marea Unire, care au fost exterminati (sau epurati in cel mai fericit caz) in gulagurile comuniste. Nu exista tradatori de neam mai mari decat comunistii!

ovidiu_3003 (103 comentarii)  •  3 februarie 2018, 19:16

…am pierdut …razboiul …

CCC (2 comentarii)  •  3 februarie 2018, 20:31

OAMENI care ne-au luminat si ne-au marcat istoria. Si care, din păcate, au fost marcați de istoria acestui popor nefericit!

ovialex23 (13 comentarii)  •  3 februarie 2018, 21:24

Pt „marian0904” esti penibil. *** profanind articolul. Confuzi istoria cu politica.
Cataline, impresionant articolul. Si dureros in acelasi timp.

laur (1 comentarii)  •  4 februarie 2018, 0:18

Ciuma rosie

Marcel1968 (1 comentarii)  •  4 februarie 2018, 7:58

Minunat articol. Ai respectul meu Cataline.

Man on the Silver Mountain (1 comentarii)  •  4 februarie 2018, 19:43

In primele 11 zile din noiembrie, in Canada se sarbatoresc eroii. Intr-una din zilele astea si printre primele mele zile aici, in autobuz fiind s-a urcat un batran imbracat in uniforma militara. Cu decoratii de razboi purtate si tresele originale pe umeri. In momentul in care a pasit pe cular si a depasit soferul cei din fata ca la un semn s-au ridicat in picioare. Si s-a facut o liniste mai puternica decat oricum era. Data viitoare cand intalniti o batranica sau un batran acolo in tara, ganditi-va ca poate intalniti si voi tot un erou ca batranelul acesta intalnit de mine, intr-o dimineata de noiembrie intr-un autobuz. Ridicati-va in picioare, faceti loc si taceti.

Irina (1 comentarii)  •  6 februarie 2018, 21:38

In poza este doamna Mariana Dragescu, nu printesa Stirbei.

Daniel Focsa (3 comentarii)  •  12 august 2018, 22:43

Fotografia este facuta de mine in 2010 si publicata aici: http://daniel-focsa-istorieromaneasca.blogspot.com/2013/12/escadrila-alba-o-istorie-subiectiva.html Doamna din imagine, care este Mariana Dragescu, tine in mana cartea al carei autor sunt.

Daniel Focsa (3 comentarii)  •  12 august 2018, 22:54

Fotografia este facuta de mine in anul 2010, in poza este Mariana Dragescu, tinand in mana cartea al carei autor sunt, poza este publicata pe blogul meu, aici, ca ilustratie la o postare din 2013, ar fi frumos sa specificati si sursa cand postati astfel de fotografii: http://daniel-focsa-istorieromaneasca.blogspot.com/2013/12/escadrila-alba-o-istorie-subiectiva.html

onlinegsp (1 comentarii)  •  12 august 2018, 23:04

@Daniel Focșa: Am adăugat, vă cerem scuze că am omis să menționăm sursa foto.

Daniel Focsa (3 comentarii)  •  13 august 2018, 2:12

Este in regula acum.

Comentează

Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

Da, sunt de acord