Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Ce mai e suta în ziua de azi?

E 8:00 şi deja e agitat. Aşa, de dezmorţire, urcă şi coboară scările, preţ de două etaje. Casă frumoasă, de piatră, în Sant’Ippolito, „Raiul cioplitorilor”, Italia. „Hai să ne tutuim, pentru că ăsta e avantajul treningului. Cu el pe tine […]

...

Cealaltă Olimpiadă

Tipul care şade la pupitru drege niţeluş glasul, îşi tuşinează buzele de marginea unui pahar plin cu apă, cere puţintică linişte, apoi zice: „Dragii mei domni, în urma celor discutate aici trag concluziunea că am acordul dumneavoastră pentru a purcede […]

...

101 de la 222

John Heisman, antrenorul celor de la Georgia Tech, fierbe. „Noi ne-am chinuit să avem o ligă, să dezvoltăm fotbalul, să creştem aceşti copii, iar ei vin să spună că nu pot aduna o amărâtă de echipă şi că le e […]

...

Au ridicat ştacheta. Nu şi glasul!

A mai făcut asta de zeci, poate de sute de ori. Conferinţă de presă. S-a aşezat în umbra microfoanelor, a zâmbit pentru camerele de luat vederi, a explicat ce şi cum. De data asta, situaţia se prezenta puţin altfel. Pentru […]

...

Albul, cel de-al treilea negru

Imaginea – trasă de John Dominis, un faimos fotograf american – e inclusă de „Time” între cele mai de impact 100 de poze din istorie! Doi atleţi de culoare – Tommie Smith şi John Carlos – urcă pe podium, la […]

...

”Hiroşima Caucazului” a ajuns în grupe

FK Qarabag a pierdut totul: antrenor ucis, stadion pulverizat, oraş părăsit, jucători dispăruţi pe front. Azi respiră lângă Chelsea, Simeone ori AS Roma

Permalink to ”Hiroşima Caucazului” a ajuns în grupe
sâmbătă, 26 august 2017, 10:16

Câţiva flăcăi bărboşi, traşi în haine de camuflaj, cu banduliere de cartuşe petrecute peste piept, plâng, acolo, la capătul mormântului. Cel mai drept, cel mai viteaz dintre ei, trecuse, la numai 46 de ani, la cele sfinte. Allahverdi Teymur oglu Bagirov le fusese, în acelaşi timp, antrenor şi comandant. Se născuse în Aghdam, oraş frumos, pornit la drum pe la 1747. Terminase şcoala, se băgase la cea de antrenori. Preluase echipa de fotbal – Qarabag – o trupă fondată la 1951, îi dăduse un aer de modernitate.

Apoi, picioarele URSS-ului prinseseră a se clătina. Prin 1988-1989, conflictul din Nagorno-Karabah mocnea. Zona era sub jurisdicţia azeră, armenii îi dădeau târcoale. Când războiul a pornit la drum, Bagirov se afla la antrenamente, pe stadionul „Imarat”, din Aghdam. Vechi, dar solid, marfă rusească. Şi-a adunat copiii, le-a spus că pământul sfânt nu va cădea pe mâini duşmane şi-a plecat la luptă. Voluntar! A format un batalion şi n-a cedat o palmă de pământ.

În noaptea de 25 spre 26 februarie 1992, armenii au produs masacrul de la Hojali. Sute de morţi, femei, copilaşi. Bagirov a recuperat 1.003 trupuri: unele plecate de pe astă lume, altele, rănite. În iunie 1992, maşina în care se afla a călcat pe o mină. Antrenorul-comandant a murit. A lăsat în urmă o soţie, un fiu şi două fiice. Acum, foştii elevi, foştii jucători, îşi înmormântau liderul, Erou Naţional în Azerbaidjan. Printre lacrimi, toţi au urlat că vor face din Qarabag o echipă de care Maestrul să fie mândru, de acolo, de Sus. A fost primul pas spre grupa C a Ligii Campionilor din acest sezon: Chelsea…

„Nicio casă să nu mai stea în picioare!”
Al doilea a fost făcut în iunie 1993, peste un an. Armenii cuceriseră zona, lansaseră lozinca: „Nicio casă să nu mai rămână în picioare!”. Nu se atinseseră de Marea Moschee şi de mormântul lui Bagirov. Atât! În rest, distruseseră tot. Agenţiile de presă vorbeau despre Aghdam ca despre „Hiroşima Caucazului”. Atunci bărboşii, împuţinaţi, se adunaseră, pe nesimţitelea, lângă stadion. Lângă ruinele vechii arene, pentru că din „Imarat”, casa lor, locul unde se antrenau, căminul pe care disputau jocurile, nu mai rămăsese nimic: fusese pulverizat. Şi-au jurat că nu vor lăsa echipa să moară, deşi vremurile erau negre, nimeni nu se mai gândea la fotbal. Chelsea, Atletico Madrid…

În 2008, Gurban Gurbanov, atacant de marcă, la bord cu 63 de meciuri în echipa naţională a Azerbaidjanului, a preluat echipa. Gruparea se mutase din Aghdam, pentru care se folosea termenul „aşezarea fantomă”, ajunsese la Baku. După câţiva ani de tatonări, veniseră surprizele: mai o eliminare a celor de la Rosenborg, mai o eliminare a Wislei Cracovia, mai o eliminare a austriecilor de la Red Bull Salzburg. Un parcurs excelent într-o grupă cu Saint Etienne, Dnipro ori Inter, unde doar o greşeală de arbitraj oprise trupa azeră dintr-un slalom incredibil. Gata! Europa fotbalistică aflase despre echipă. Chelsea, Atletico, AS Roma.

Victoria de pe 23 august
Pe 23 august, băieţii lui Gurbanov aveau meci la Copenhaga. După 1-0 la Baku, oaspeţii sperau. Danezii au marcat primii, Ndlovu a egalat. Erau greu să se mai petreacă ceva, chiar dacă gazdele au mai punctat o singură dată. A fost momentul în care grupa C a Ligii Campionilor din acest sezon a fost desenată: Chelsea, Atletico, AS Roma, FK Qarabag!

Cu 24 de ani în urmă, echipa îşi pierdea antrenorul şi simbolul. Un sezon mai târziu, propriul stadion dispărea. Nu-s două decenii de când fotbaliştii şi-au părăsit casele, oraşul, totul. Mulţi jucători au pierit. Trei din trupa de atunci sunt daţi, şi acum, dispăruţi. Drame demne de documentare tv. Dar FK Qarabag, prima echipă din Azerbaidjan care prinde faza grupelor Ligii Campionilor, a trecut peste toate acestea şi s-a aşezat la masă cu granzii fotbalului european.

Oare cum se cheamă ceea ce a reuşit ea?

* Sursa: visions.az

Comentarii (16)Adaugă comentariu

constantin (1 comentarii)  •  26 august 2017, 11:01

Un articol foarte bun. Felicitări!

_ge (1 comentarii)  •  26 august 2017, 11:38

Felicitari !

Romulus65 (2 comentarii)  •  26 august 2017, 12:02

Ceea ce a reusit acest club se numeste tarie de caracter. As vrea sa vad si eu cati jucatori sau antrenori romani ar lua arma in mana in cazul unui pericol real.

Adrian (9 comentarii)  •  26 august 2017, 12:05

Catalin De ce nu te limitezi tu la glumitze si abordezi aiuristic un subiect extrem de delicat al istoriei? Conflictul armeano-azer e mai mult decat glumitzele copiate de la ziaristi care muncesc pentru stirile lor.

Maxentiu (2 comentarii)  •  26 august 2017, 13:06

"Oare cum se cheama asta?" Propaganda. Cind o sa citim si despre glorioasa echipa Serif Tiraspol, simbolul luptei de eliberare a micului dar inimosului popor transnistrean de sub cizma nemiloasa a ocupantului moldoveano-roman?

axel (5 comentarii)  •  26 august 2017, 13:21

@maxentiu - excelent comentariu!

Zagna (17 comentarii)  •  26 august 2017, 14:26

Un articol foarte bun, felicitări !

lasa-ne tataie (1 comentarii)  •  26 august 2017, 14:33

Romanii vor sa stie ce s-a intamplat cu ioanitoaia. Cum de nu a postat nimic dupa marele meci al fcsb-ului? Ce face, plange pe umerii lui becali? A crapat de suparare ca becali nu vede milioanele de la liga?

pop ion (1 comentarii)  •  26 august 2017, 16:00

Oprisane, daca te-ai fi documentat putin si ai fi citit istoricul zonei Nagorno=Karabah, probabil ca n-ai mai fi scris un astfel de articol lacrimogen, dar plin de neadevaruri istorice. Prin urmare, ciocu' mai mic, chiar mult mai mic...

radu (1 comentarii)  •  26 august 2017, 16:06

exceptional articol! nu am citit un articol de sport ci parca am vazut un film ce bate la portile Academiei Americane pt anul viitor! Felicitari pentru articol si pentru modul de a-l concepe!!! Un Dunkirk in gazetarie!

Nicco (1 comentarii)  •  26 august 2017, 17:06

Ce s-a intamplat? Alah e mare, o fi una dintre minunile sale...Autorule, fotbalul e doar un joc, iar rezultatele meciurilor depind si de intamplare, asa ca e ridicol sa faci o epopee dintr-un meci, sau chiar din doua - unul tur si celalalt re-tur...Sorry!

criticul (30 comentarii)  •  26 august 2017, 17:21

Au dat dovadă de mare caracter băieții ăia,dacă așa au stat într-adevăr lucrurile și au demonstrat în plus că au valoare,fotbalistic vorbind,iar în grupe sper să facă o figură frumoasă.

ovidiu_3003 (64 comentarii)  •  26 august 2017, 17:26

...se cheama noroc ...si zero puncte in grupa ...

Constantin (6 comentarii)  •  26 august 2017, 20:36

Un comentariu vadit partizan si anti-armean...de genocidul armenilor vei scrie vreodata? Sau acest popor care a dat personalitati remarcabile Romaniei (Spiru Haret, Ana Aslan, Garabet Ibraileanu, Virgil Madgearu, Krikor Zambaccian, Harry Tavitian si multi altii) nu iti spun nimic, iubitor de dolari de *** ce esti ?...

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Ionel (1 comentarii)  •  27 august 2017, 8:19

Propaganda si diletantism. Asteptam un articol despre Sheriff Tiraspol si cotropitorii ...basarabeni.

Burebista (8 comentarii)  •  27 august 2017, 9:50

Domnule Oprisan, de data asta ai dat cu bata in balta... nu trebuia sa bagi placa cu armenii rai si criminali de razboi, iar azerii curati ca lacrima, viteji si victoriosi ca Armata Rosie... parca e un articol de propaganda din cele mai negre timpuri staliniste... ce v-a apucat?? Conflictele dintre popoarele caucaziebe sunt foarte vechi si complicate, greu de inteles si e bine sa nu te bagi intre ei, mai ales daca nu stii dedesubturile... sunt popoare foarte mandre , dar nu mandria si nici taria de caracter i-a dus in grupele CL... ci altceva... fara bani garla nu ajungeau nici in Turul 3 al EL... sa fim seriosi... de unde vin acesti bani? Sa construiesti un club de fotbal pt CL costa o gramada de bani, nu ne spuneti ce buget au.. Cati stranieri sunt in lot... dati de inteles ca acolo joaca doar flacai barbosi din regiunea Nagorno-Karabach... in fine, bravo lor, nu am nimic cu ei, dar nici chiar ode nu vreau sa citesc ...nu mi-a placut de nici o culoare articolul... ar fi bine sa va cereti scuze armenilor din Romania sau sa scormoniti adanc in istorie, poate gasiti un destin asemanator si la genocidul facut de turci cu armenii...