Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Capitolul XXX: Piaţa Regală

D’Artagnan era cel mai tânăr dintre ei. Plecase de acasă, dintr-o familie nevoiaşă, cu doar 15 scuzi la el, un prăpădit de căluţ galben şi o voinţă uriaşă de a reuşi. Ajunsese, aşa fraged cum era, în celebra companie a […]

...

Coll, ne-ai lăsat un mare gol

„Pruncilor, jumătate dintre noi tremură, atunci, de ruşine că ne bătuse Uruguayul. Cealaltă jumătate, că aveam meci cu ruşii, care demolau totul. Iar ultima jumătate, că trebuia să adunăm şi noi, totuşi măcar un punct la un Campionat Mondial, nu?”. […]

...

Sportivul cu trei picioare. Scuze, cu patru!

În seara în care micuţul Francesco veni pe lume, apele ieşiră din matcă, cele mai rele jivine amuţiră, iar Luna fu muşcată de vârcolaci. Cel puţin aşa susţineau babele din Rosolini, Sicilia, atunci, pe 18 mai 1881. Tot ele comentau […]

...

Ultimul care l-a altoit pe primul

„Doamne, Serafime, cât de prost ai fost!” Vuf, vuf, zicând asta, taie aerul, cu pumnii, de câteva ori, cum făcea pe vremuri în ring şi vorbeşte ca pentru sine. E-n spatele unui bloc roz, plin cu oameni gri, din Pazardjik, […]

...

Real Madrid, loc perfect pentru dormit!

„Termină, mă, cu prostiile, cum dracu’ să dorm pe bancă la Real Madrid? Am închis, aşa, puţin, ochii şi toţi s-au apucat să urle că deja sforăiam!”. „Dar cu lipsa de la antrenament cum a fost?”. „Să mor, am crezut […]

...

”Îs babă! Da-s babă rapidistă!”

Ioana Radu a iubit Rapidul şase decenii. A cântat pentru acari, pentru hamali, pentru fotbalişti. ”Unii mă întreabă dacă nu mi-e ruşine să ţin cu o echipă mică. Păi eu n-am fost la fel, dar am crescut?”

Permalink to ”Îs babă! Da-s babă rapidistă!”
sâmbătă, 25 martie 2017, 10:41

La fiecare fault vrăjmaş, sălta bastonul către cer, asemenea pumnului lui Laocoon către şerpii trimişi de zei să-i sugruşe fiii. Prinsese loc acolo, la „oficială”, adică pe gazon, în dreptul unui steag de corner. Urla din toţi bojocii. De sus, din tribune, localnicii o fac babă. „Da, puilor, ştiu, da-s babă rapidistă”, dă replica. Gata, meciul s-a gătat! „Vişiniii” cuceresc primul lor titlu din istorie, chiar acolo, la Ploieşti. E 11 iunie 1967 când femeia, şchiopătând de pe urma unui accident grav petrecut prin 1961, pe drumul ce leagă Orşova de Caransebeş, aruncă vreascul de lemn, intră pe teren, prinde capul lui Motroc între ale sale palme, îi sărută ambii obraji, şi îi spune: „Mamă, să trăieşti! Acu’ pot să mă sting liniştită!”.

Cu câteva ore în urmă, plecase, cu maşina personală, să susţină Rapiduleţul la Ploieşti. „Puilor, cum să nu iubesc glasul roţilor de tren? Păi, eu de acolo am plecat, de lângă Gara de Nord! Am cântat pentru acari, pentru hamali, pentru controlori, pentru impiegaţi”, suna declaraţia sa de dragoste. „Am iubit boxul şi fotbalul. Am ajuns la 60 de ani şi lumea râde de mine, că susţin o echipă mică. Păi, mică am fost şi eu, dar am crescut mare!”.

„Taci, că scârţâi precum roata de la fântână!”
Ioana Radu era! Cântăreaţă imensă. Populară şi romanţe. Născută în Bucureşti, crescută în Târgul lui Iov. Acolo, la Craiova, ăl bătrân ţinea o prăvălie, „La ieftinirea traiului”. Pe lângă se aciuaseră lăutari grei: un Ion al lui Ţache, un Limbă, un Gheorghe al lui Gâgă, un Traian Cobzarul, un Vasilică Ureche. De la ei a furat meseria. Jana, aşa era cunoscută în faimoasa familie Braia, în care se născuse. Sora, Mia, celebră, şi fraţii ei, cântau pe la cârciumi. Ea n-avea să deschidă gura – „Taci, că scârţâi precum roata de la fântână!”. Aşa că s-a răzbunat: prin 1939 s-a prezentat la un concurs la Radiodifuziune: melodii populare. Treaba a durat, ca-n basme, trei zile. 800 de concurenţi. Opt sute! A terminat prima. Nea „Fili” Ionescu, întâiul impresar mioritic specializat pe lăutari, i-a zis Ioana Radu. Aşa i-a rămas numele.

Şase căsnicii, o singură echipă!
Prinsese drag de trupa lui nea Tinel Stănescu. Îi plăcea şi viaţa. De aia se şi căsătorise de şase ori. Cu un „inamic”, chiar de două. „Ce să-i fac, dacă l-am iubit?”, glumea. Ricanu trecea pe la a sa cârciumă, se mai băgau la un duet. Motroc era preferatul ei, se ştia cu Jamaischi, cu Greavu, îl respecta pe Culai.

A mers cu Rapidul la Ploieşti, în duminica aceea de aur. La înapoiere – povestea Ion Băieşu – a luat un băiat de pe drum, un „autostopist”. L-a dus până lângă Obor, copilul n-avea bani pe el. A zis totuşi să fie boier, a scos din portmoneu – unde ţinea fotografiile soţiei şi ale copiilor – un petic de pânză vişinie. A tras cu dinţii de el, hârşttt, a rupt o jumătate. Era o bucată din tricoul lui Dumitriu II…

A cântat alături de Maria Tănase, Ion Lucian, a urcat pe scena Ateneului, avea abonament la Electrecord. Prin 1987, când adunase 70 de ani, televiziunea naţională s-a dus s-o filmeze acasă, ca omagiu. Camera a trecut peste un fanion ceferist, primit după un meci de cupă europeană. Tot atunci un nenorocit de cancer la sân a încercat s-o doboare.

I-a ţinut piept până în 1990, spre toamnă. Şi-n ultima clipă a suferit alături de echipa iubită. Venea la meciuri, pe „Giuleştina” şi striga: „Haideţi, băieţi, haideţi, copilaşii mei!”. Nu-i avusese pe cei naturali, dar, vreme de vreo şase decenii, Grantul fusese grădiniţa ei.

În primăvara aceasta Doamna Ioana Radu ar fi făcut 100 de ani!

* Sursa: „Fenomenul Rapid. Legenda continuă”

Comentarii (19)Adaugă comentariu

Jean-Paul (2 comentarii)  •  25 martie 2017, 11:50

Felicitari, Catalin! Articolul tau va gasi, de asta sunt sigur, admiratori atat printre fanii Ioanei Radu, in caz ca au apucat s-o asculte live cat si printre fanii Rapidului, la fel de patimasi si statornici precum a fost marea diva a muzicii populare...

criticul (25 comentarii)  •  25 martie 2017, 12:03

Un articol minunat,cum numai Cătălin Oprișan știe să facă,cu alte cuvinte,îți merge direct la inimă.Superb!

naica (4 comentarii)  •  25 martie 2017, 12:17

Un singur cuvant din "criticul" : Superb !

pff (1 comentarii)  •  25 martie 2017, 12:25

singura parte buna din fotbalul asta mizer era Rapidul...:((

Paul (1 comentarii)  •  25 martie 2017, 12:28

Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, Cataline ! Imi era dor de Rapid....

Marius (1 comentarii)  •  25 martie 2017, 12:52

Tu crezi ca uitam cum ai inventat tu aia ca Rapid a fost prima echipa comunista pe care au preluat multi altii dupa aia intr-o frustrare vecina cu jena? Nu stiu cum ai tupeul sa pui articolul asta aici, dar lumea e cu susul in jos... e mult adevar in ce ai scris, dar nu stiu dc esti tu persoana potrivita sa povestesti despre asta!

LEFTER POPESCU (3 comentarii)  •  25 martie 2017, 13:03

Din Giulesti pana-n Madrid ....Nu-i echipa ca Rapid !..............................Hai Rapidu' ...Hai Realu'!.........................Asa striga galeria echipei incepand cu anii '60..... In anii '80 politicul intervine brutal , precum in anii '50, incat Rapiduletul era trimisa in Divizia B ... pentru reeducare.

LEFTER POPESCU (3 comentarii)  •  25 martie 2017, 13:08

Astazi Rapiduletul , datorita lui Mitica Dragomir , Mircea Sandu si comisiilor slugarnice a disparut pentru putin timp. Dar vom reveni si vom striga iarasi .........Din Giulesti pana-n Madrid ..........Nu-i echipa ca Rapid ! ........................................Hai Rapidu'.....Hai Realu' !..........................Hai Rapidu' ...Hai Realu'!.................Hai Rapidu'...Hai Realu'!

drako (2 comentarii)  •  25 martie 2017, 14:36

mi-au dat lacrimile,Oprisane,batute-ar neuitarea !

drako (2 comentarii)  •  25 martie 2017, 14:36

batu-te-ar...scuzati,emotia !

Triton5 (2 comentarii)  •  25 martie 2017, 15:06

Cataline esti tare ! Desi esti stelist, meseria o faci cu respect!Meriti un platou de mici si o halba mare de bere! RESPECT!

Triton53 (2 comentarii)  •  25 martie 2017, 15:10

Bravvo Cataline! Desi esti stelist, meseria o faci cu respect.Meriti un platou cu mici si un car cu bere!Deci, RESPECT!

relu (1 comentarii)  •  25 martie 2017, 15:36

nu stiu daca catalin oprisan a scris de Rapid ca ar fi fost prima echipa comunista ! daca ai dovezi , spune-le , te rog !

Belphegor (3 comentarii)  •  25 martie 2017, 17:23

Mulțumim Cătăline. RAPID nu moare.

VioS (1 comentarii)  •  25 martie 2017, 19:54

Catalin, Prin acest articol ti-ai spalat, ca sa zic asa, toate pacatele tale la adresa Rapidului. Habar nu ai ce patimi si ce trairi sunt acolo, dar presupun ca acest articol n-a fost doar un copy-paste . De asemenea, pentru cei ce vor citi, Rapid traieste! In liga 5-a, cu copiii lui Mihai Iosif. Sunt alaturi de ei la fiece meci, va invit si pe voi, restul rapidistilor.

tudor (4 comentarii)  •  25 martie 2017, 20:39

Excelent scris, ca de obicei. 2 erate, in schimb. A cantat cu Ion Luican, nu Ion Lucian, si a doua : concursul cu 800 de candidati a durat 3 luni, nu 3 zile si au fosr admise 2 fete, nu doar ea !

ovidiu_3003 (47 comentarii)  •  26 martie 2017, 11:21

metafora fie cu tine ...

marian0904 (42 comentarii)  •  8 aprilie 2017, 21:13

Buna treaba! Ioana Radu si Rapiduletu' anilor '60. Bravo!