Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

„Invictus” fără armură

Jumătate dintre jucătorii faimoasei finale de Cupă Mondială de Rugby din 1995 au avut ori au probleme grave. Unii au plecat, alţii luptă să supravieţuiască

Permalink to „Invictus” fără armură
sâmbătă, 11 februarie 2017, 11:30

Cafele multe în interior, tone de ţigări afară. Cei de la Sport, de la France 2, au şedinţă de sumar. Glăsuieşte un tip cu barbă. „Ştiţi filmul «Invictus», ştiţi finala de Cupă Mondială din 1995? Ţineţi minte bucuria lui Nelson Mandela din tribune, ţineţi minte milioanele de oameni de pe străzi, albi şi negri, laolaltă? Da? Uite ce-am găsit: jumătate din cei 42 de jucători de atunci au avut probleme: morţi ciudate, droguri, puşcării, accidentări incredibile”. Stop! Gata! Ăsta e subiectul!

Aşa pleacă la drum una dintre cele mai tari investigaţii: ce s-a petrecut cu rugbyştii care au evoluat în faimoasa finală din 24 iunie, Africa de Sud – Noua Zeelandă, 15-12. 42 ⁄ Mandela. „Madiba” s-a dus în primele zile ale lui decembrie 2013. Luptase enorm pentru ca 16 dintre cele mai tari ţări din lume la treaba asta cu balonul oval să vină, o lună de zile, în Africa de Sud. Mulţi spuneau chiar că el a fost principalul artizan.

Moartea lui Lomu a fost, poate, cea mai de impact, dacă o tragedie poate avea grad de comparaţie. 15 ani de probleme renale pentru omul care a modernizat acest sport, pentru cel care a râs de poziţii, de scheme, de orice. Un stadion întreg l-a condus pe ultimul drum, haka făcută de o întreagă naţiune.

Marc Ellis, colegul de echipă, a fost prins, în 2005, în timp ce cumpăra ecstasy de la un traficant. Operaţiunea „Aqua”, scandal cât casa. Au încercat să-l acopere, a plătit o amendă, apoi, doi ani mai târziu, pentru a-şi promova afacerile, a aruncat în aer 600 de kilograme de explozibil, pe o insulă protejată. Alt scandal, de care n-a scăpat nici azi…

Ordinul de Merit pentru alcool
Norm Hewitt şi Robin Brooke au început să bea cu cisterna. Au devenit alcoolici. Ultimul, atât de tare că a dormit, pe „ţambal”, câteva zile, după ce a agresat o copilă de 15 ani… Primul s-a trezit şi a fondat o organizaţie ce luptă pentru pace. Fratele lui Robin, Zinzan, un tip ce posedă „Ordinul de Merit al Noii Zeelande”, unul dintre cei mai buni jucători din istorie, a consumat ceva în 2007. Nu se ştie ce, dar, când să se dea jos dintr-un taxi, în timp ce se afla în vacanţă în Spania, la Elche, şi-a dat cu portiera în cap. Fractură de craniu, operaţii peste operaţii, la un pas de a rămâne „legumă”. A scăpat, şi-a deschis, alături de soţie şi de cei şase copii, o afacere de genul „bed and breakfast”. Faliment.

A vrut să violeze fata unui bun prieten!
Japie Mulder – ce băiat atrăgător!, campion mondial, a fost condamnat la trei ani de închisoare după ce a pledat vinovat în procesul în care era acuzat că a încercat să o violeze pe fiica unuia dintre cei mai buni prieteni! Subiect de primă pagină pentru şase luni de zile. Tinus Linee şi Andre Venter (chiar dacă nu au participat la acel joc) au avut probleme după ce s-au ales cu boli degenerative. Primul, fost antrenor la Timişoara, a decedat la nici 45 de ani, cel de-al doilea supravieţuieşte, greu, după ce întreg sistemul nervos i-a fost afectat. Ruben Kruger a plecat în 2010, victima unui cancer cerebral, iar marele Joost van der Westhuizen, cel care l-a placat, de trei ori, pe uriaşul Lomu în timpul marii finale, l-a urmat acum câteva zile. Scleroză laterală amiotrofică. El, omul care oprise, direct din mers, „locomotiva”, petrecuse ultimii trei ani într-un scaun cu rotile, ajutat de fratele său pentru a se putea înţelege cu cei din jur!

Povestea din 1995 a fost una frumoasă, chiar dacă a avut un învingător şi un învins. Apoi, s-a transformat în ceva urât. Substanţe dopante, de genul vitaminelor B12, pe care „căpitanul” Francois Pienaar a admins că le-au luat? Pesticide chimice cu efecte nocive turnate peste gazonul de antrenament? Ori şocurile violente la care sunt supuşi jucătorii de rugby? De fapt, contează mai puţin.

* Sursa: El Mundo

Comentarii (8)Adaugă comentariu

Tavi (2 comentarii)  •  11 februarie 2017, 18:55

Pai, in primul rand, acea finala a fost aranjata. Din motive politice... In al doilea rand, poti sa spui ca soarta acelor baieti este comparabila la noi cu ceea ce s-a petrecut cu generatia Guadalajarei.

Horia (5 comentarii)  •  11 februarie 2017, 21:55

Din ce se spune, B12 se lua cu alte chestii. Unele nefiind (inca) interzise pe vremea aia... B12 simplu e foarte util in cazul oricarui sport de contact. Jucatorii nu au fost gasiti dopati atunci fiindca, zice-se, ce au luat ei a fost trecut pe lista WADA dupa ceva ani...

marian0904 (75 comentarii)  •  11 februarie 2017, 22:45

Sportul de golani practicat de gentlemani. O zicere care suna frumos. Banul sau victoria conteaza. Ca peste tot. Am vazut ceva rugby la TV si in Parcul Copilului si Ghencea prin anii '70 si '80, dar cam din anii '90, desi incerc, nu mai reusesc sa vad un meci intreg. Prea multa forta, prea multa duritate. De unde?

Dan Coe (1 comentarii)  •  11 februarie 2017, 23:25

D-le Oprisan, nu vad rostul acestui articol. Sunteti penibil!

FYRY (7 comentarii)  •  12 februarie 2017, 7:12

Domnule ***,mai cititi o data )))

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Dragos Florea (1 comentarii)  •  13 februarie 2017, 8:13

Ieri a murit si Sione Lauaki cu 17 selectii pentru All Blacks. care avea doar 35 de ani. Tot din cauza unei boli de rinichi la fel ca Jonah Lomu. Destul de partinitor si ciudat articolul si mai ales superficial. Ce daca l-au scris cei de la El Mundo, personal mi se pare scris de un amator care nu are absolut nicio treaba cu rugby-ul. Cunostintele despre rugby ale celui care a scris articolul se limiteaza doar la vizionarea filmului Invictus si cam atat. Bolile de rinichi ale lui Lomu si Lauaki nu au legatura cu rugby-ul. Lomu a fost la turneul final din '95 stiind ca e bolnav dar a ales sa nu spuna la nimeni. Marea lui parere de rau a fost ca nu a castigat un campionat mondial. Singurul sport de echipa unde adversarii se rup in doua unii pe altii pe teren iar dupa meci se duc impreuna la bere. Joost van der Westhuizen a fost vizitat de Lomu cu putin timp inainte ca Lomu sa se duca. As putea sa povestesc zile intregi despre rugby.

Concussion (1 comentarii)  •  13 februarie 2017, 15:31

Nu stiu daca ati vazut filmul Concussion (2015), Will Smith in rol principal, care are ca subiect musamalizarea acestor traumatisme cerebrale provocate de socurile voilente pe care le suporta sportivii din NFL, vi se pare ca in rugby e mai usor? Rugby-ul e un sport la fel de dur si violent ca si fotbalul american...

traian (1 comentarii)  •  15 februarie 2017, 1:06

jucati rugby si apoi vorbiti. nici un boxer care s-a batut cu ali nu e prea intreg. sportul de contact are urmari. articol scris pentru fani de fotbal.

Comentează