Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Gladiator cu crampoane

„David, e al dracului de cald, n-am chef de nicio poantă de-a voastră. Aşa că te întreb pentru ultima oară: unde naiba e Rusty, ştiu că tu mereu îl acoperi?”. Tipul certat, David Harold Franzoni, nu-i un papleacă, e producător […]

...

Un fluture contra unei favele

Şoferul de taxi e superbăiat. Nu-şi odihneşte gura nicio secundă. „Uite, vezi favela asta?”. Și face semn cu mâna dreaptă. „Dracii de aici au dat peste un moş, acum vreo lună. Un german aciuat pe Copacabana, care ţinea o prăvălie […]

...

Liga pierdută în chiloţi

„Mă Paco, heruvimule, cu cât ne depărtăm de copacii de jos, n-ar fi trebuit să fie mai frig, nu mai cald? Nu glăsuiai tu că aici, la 6.000 de metri, sunt vreo minus 50 de grade, ce naiba, de unde […]

...

Domnul Srivaddhanaprabha

„Venea matol la fiecare antrenament. Nu se putea sta lângă el, habar nu aveam ce să facem. Am aflat târziu, după vreo lună, când oamenii mi-au spus că nu răspunde la comenzi… L-am chemat la mine în birou. L-am întrebat […]

...

Al 97-lea

De 21 de ani trebăluia în Hindley Green, la un cioc de barză de casa părinţilor din Manchester, la o fabrică de fibre de sticlă. Angajatul perfect. Muncitor, organizat, nu întârziase, în a sa viaţă, nici măcar una bucată secundă […]

...

Ben-Hur de 13 miliarde de dolari

Acum 2.000 de ani, Diocles, Hispanicul, conducător de care, devenea cel mai bine plătit sportiv din istorie. Cine să-l întreacă?

Permalink to Ben-Hur de 13 miliarde de dolari
sâmbătă, 12 martie 2016, 10:10

La ani, bătrân nu era. Bătea aşa, într-un 48, hai, 49 de primăveri, da-l dureau toate. Nimfidia şi Nimfidiano, odraslele sale, râdeau. „Diocles, Hispanicul, a ajuns un unchiaş!”.

Da, el era! Doamne, cât de mare fusese! Gaius Appuleius Diocles. Cetăţean roman, născut în Merida iberică de astăzi, pe timpul domniei lui Traian, pe la 104. Sportiv de mic, alesese carele. Pe la 18 ani, acolo, în Lusitania, în faţa a 30.000 de suflete, se urca în atelaj, apuca frâiele şi dădea drumul la show.

Roma l-a aflat. Acolo era cea mai bună pâine. Şi cel mai bun circ. A debutat în „factio albata”, albii, la amatori. Hadrian, unul dintre „Cei cinci împăraţi de treabă” ai Imperiului, suise pe tron. La 24 de ani era la „factio prasina”, verzii, făcuse pasul spre profesionism. Dacă-şi mai aducea aminte numele cailor? Ce vorbe-s astea? „Cotino”, „Galate”, „Abigeio” şi „Lucido”, trupa de bază, „Pompeyano”, rezervă. Vorbea cu ei, stabileau tactica. Nu pleca, niciodată, tare din prima. Nu! O lua puternic, pentru a nu pierde ritmul şi, pe turnantă, dădea semnalul. Bidiviii rupeau pământul. Lumea urla în tribune, spectacol plăcut. Era bun! Cel mai bun. În ziua în care a împlinit 27 de ani, l-au chemat în mijloc. I-au zis că l-au trecut la roşii, echipa de elită. Nu mai concura, deja dădea spectacole.

Unii mureau. El primea laurii
Pac, gratiile se lăsau! Şapte tururi complete. Fiecare, un kilometru şi jumătate, zece şi puţin în total. Cam opt minute cap-coadă. Apoi, turul de onoare, pentru învingători. Şi laurii. A, şi banii! Mulţi! Ajunsese la 30. Nu-i venea să creadă. Cei cu care concurase, muriseră. Uite, Polineices, grecul, plecase la nici 29 de ani.

1.462 de victorii avusese. Din 4.257 de curse la care luase parte. Cam 34 la sută, învingător. Alte 1.438 pe locul doi sau trei. Acolo, în Circus Maximus, devenise faimos. Roma era la picioarele sale. Termina cursa, sparsores-ii, băieţii cu apa, se iţeau imediat. Se ştergea niţel, apoi se ducea în mijloc. „Diocles, Hispanicul, a luat cununa”, auzea. Aşa i-a rămas numele…

Monumente gravate cu sesterţi
La vreo 42 de ani, la două decenii şi jumătate de la debut, a decis să se retragă. Locul lui Hadrian fusese luat de Antoninus Pius, locul lui urma să fie ocupat de mânji mai tineri. Obosise.

S-a tras la ţară, la loc liniştit. Praeneste, lângă Roma. S-a stins până-n 50 de ani. Nu s-a mai auzit nimic despre el. A, ba da, scuze! De două ori.

Prima, în 1959, când Metro-Goldwyn-Mayer a prezentat un film, „Ben-Hur” o capodoperă la care se trăgeau cadre 14 ore pe zi, iar pauză se făcea doar duminica. Charlton Heston, majestuos. Scena aceea a cursei de care, lungă de nouă minute, este una dintre cele mai faimose „bucăţi” din istorie. 11 premii Oscar! Toţi au spus că Heston, Iuda Ben-Hur, îl interpretează, acolo, pe Diocles, Hispanicul. Unul dintre monumentele cinematografiei.

A doua, acum câţiva ani, când un cercetător prinse a studia banii pe care mânuitorul de care îi câştigase în a sa carieră, trecuţi, frumos, regulamentar, pe două pietre funerare. Total: 35.836.120 sesterţi. S-a pus pe calcule. Messi a căzut primul. Apoi CR 7. Schumacher, Jordan s-au pierdut pe drum. Mayweather a fost culcat, cu un croşeu. Rămăsese Tiger Woods, primul sportiv despre care se spune că trecut bariera miliardului de dolari. A calculat inflaţia, a transformat în banii de azi. I-a dat 13 miliarde. Da, treisprezece miliarde de dolari!

Scurt, fără alte adăugiri: Gaius Appuleius Diocles, „Diocles, Hispanicul”, a fost cel mai bine plătit „jucător” din toate timpurile. Şi, la ce sumă a strâns „Vizitiul”, e greu să fie învins, vreodată, de cineva!

* Sursa: historum.com

Comentarii (11)Adaugă comentariu

Andrei (1 comentarii)  •  12 martie 2016, 12:13

esti bun, frate!

florin (1 comentarii)  •  12 martie 2016, 13:06

Excelent!

ovialex23 (12 comentarii)  •  12 martie 2016, 16:34

Ca de obicei: +10!!!

FYRY (4 comentarii)  •  12 martie 2016, 16:42

DE DATA ASTA TRE SA SPUN ...SARUT CONDEIUL ,MAESTRE,CHAPEAU

mosionroata (2 comentarii)  •  12 martie 2016, 23:41

Exceptional articolul! Bravo!

marian0904 (30 comentarii)  •  13 martie 2016, 7:51

Si noi ne dam mari cand tot descoperim roata. Poate o poza cu cele 2 pietre funerare (am si eu un fix) ar fi pus de-o cariera in arheologie pentru vreun tanar pasionat. Oricum, bravo!

dan (197 comentarii)  •  14 martie 2016, 8:06

Super articol!

andreicagogu (1 comentarii)  •  15 martie 2016, 3:55

Cataline multumesc; este un model de analiza, iar daca vrei nu atat de analiza cat de productie jurnalistica , care sa dea bine dupa atatea rateuri, care au transformat de exemplu gazeta in tabloid ; bine ar fi daca si alti confrati de ai tai ar invata ceva din articolele-analiza pe care le scoti din penel; inteleg simpatii, pot admite si greseli, dar nu pot admite persistenta in a fi subiectiv.

Florin (1 comentarii)  •  15 martie 2016, 22:52

Cataline... bine ca ne mai incanti din cand in cand :)

Mes que un club (1 comentarii)  •  16 martie 2016, 20:17

Cataline, am o intrebare. Unde gasesc emisiunile tale de la GSP TV? Erau tare misto. Mersi si sanatate!

Stefan (2 comentarii)  •  18 martie 2016, 21:52

Ceva despre Alex Higgins? Azi, 18 martie, ar fi implinit 67 e ani.