Moartea-n bocanci

Despre lipsa de respect cu care am învăţat să tratăm sfîrşitul unui om. Graţie televiziunii

Moartea a început să se ducă la meci. Are poftă de distracţii populare. Îşi pune bocancii, intră în teren, încearcă inimi şi seceră tineri. Începe ceva nou şi întunecos? Aşa va fi de acum înainte? Moartea lui Piermario Morosini pare să anunţe timpuri nenorocite, cu mulţimi adunate pe stadioane pentru ce s-o nimeri: meci sau priveghi. Ochii pe cronometru şi pe cardiogramă. Defibrilatorul în recuzita de vestiar, printre bocanci, tricouri şi fanioane. Da, s-a întunecat, dar nu e nimic nou.

Povestea lui Morosini e veche. Un om născut de mînă cu piaza rea şi înmormîntat lîngă ea. Totul în termenii şi întîmplările descrise de scriitori imposibili, de la greci la Dumas şi Balzac. Din tragediile lor nesărate ar trebui să cunoaştem povestea prea de tot a bietului Morosini.

La 15 ani, şi-a piedut mama. La 17, tatăl. Ce mai lipsea? După un an, fratele handicapat s-a sinucis. Mai trebuia totuşi ceva, mari maeştri ai dramei şi melodramei? Ah, da! O soră, desigur handicapată, rămasă în grija sorţii după moartea lui Piermario. Capodoperă! Cine spune că nu ştia nimic despre obiceiurile morţii şi ale sorţii printre oameni recunoaşte că s-a lăsat furat de fotbal. Că a crezut, adică, în scutirea de bine şi rău a celor ce joacă sau se uită la fotbal.

Ce e cu adevărat nou vine de altundeva. Din lipsa de sensibilitate şi respect cu care am învăţat să televizăm moartea. Da, transmisia live a morţii lui Morosini era inevitabilă. Nimeni nu putea prevedea aşa ceva. Dar reluarea la nesfîrşit a înregistrării cu prăbuşirea şi agonia lui Morosini e oribilă şi nemotivată. Am văzut-o pe gratis de zece şi de o sută de ori în cîteva zile. În ziare, pe net, la tv, la toate televiziunile şi în toate jurnalele de actualităţi. Care e diferenţa între replay-urile cu Morosini în rolul mortului şi curiozitatea spectatorului la execuţii pe stadion în China, Iran sau Arabia Saudită? Diferenţa e că e mult mai comod, iar alibiul e imbatabil. Ne informăm în epoca informaţiei. Norocul nostru cu serviciile presei. Aflăm tot ce poate fi mai excitant despre moarte. Uite-l cum a căzut! A mai dat o dată din picioare! Gata, l-au luat! Ce ţi-e şi cu viaţa asta!

De sîmbăta trecută, de cînd l-au luat pe Morosini şi l-au dus, toată presa italiană vorbeşte de destin. Dacă maşina poliţiei n-ar fi blocat tunelul de evacuare şi ambulanţa ar fi venit mai repede? Dacă medicii s-ar fi ostenit cu controale mai riguroase? Nimeni nu pare să bage de seamă că toate astea ţin de ştiinţă şi de organizare, nu de destin. Destinul e o poveste complet diferită, imprevizibilă şi fără umor. Un soi de moartea-n bocanci.

12 comments ↓

# 12 dembele on 21.04.12 at 9:24 am

pai autorul acestui articol face acelasi lucru? a scris pe tema unui eveniment trist, la care s-a uitat de multe ori, tocmai pentru acest scop - ca sa scrie pe marginea lui. ipocrizia e in floare.

# 11 alan dala on 20.04.12 at 9:58 pm

@cj-07-cfr……comentarii ca asta al tau….jos palaria !!!!

# 10 orlando on 19.04.12 at 6:58 pm

Eu locuiesc peste ocean si sunt arbitru de fotbal dar nu la nivelul de divizia 1 in Romania. La meciurile mele de duminica am avut un moment de reculegere pt Morosini si oamenii deja stiau de drama. Tot ce putem face acum este sa re-educam oamenii, sa ii informam ca se poate intimpla oricind. Culmea este ca s-a intimplat si aici acum doi pe un teren vecin cu al meu unde un tip de 54 ani a murit de infart.
Vad ca in Romania se vorbeste mult de asta dar oare s-a incercat ca la vreun meci spectatorii sa se ridice in picioare iar echipele sa stea impreuna la cercul terenului tinindu-se de miini si sa aduca un ultim gind pt Morosini?
Un astfel de gest ar mai putea aduce oamenii inapoi la credinta si la ai fi mai buni.
In meciul care a urmat mi-au spus doi jucatori ca nu se simt prea bine, ca sunt obositi si nu vor sa forteze nota si au cerut schimbare; mi-au marturisit ca a fost un gest f frumos acest momnet of silence.
Numai de bine tuturor

# 9 Tiberiu on 19.04.12 at 6:34 pm

CJ-07-CFR
Chapeau bas pt comentariu!

# 8 jimerino on 19.04.12 at 6:19 pm

da’ ai vazut-o cumva cu japca? eu, de exemplu, nu am vazut-o niciodata.

# 7 boasca on 19.04.12 at 3:58 pm

cj-07-r are perfecta dreptate. imaginile cu becali,sabia crestinatatii,sunt mult mai penibile decat tragedia unui fotbalist.

# 6 DORIAN on 19.04.12 at 2:19 pm

erata cu scuzele de rigoare ” , unii cu altii, ” .

# 5 DORIAN on 19.04.12 at 2:17 pm

Din pacate moarte unui tanar sportiv nu ne face sa devenim mai buni , mai umani si mai ingaduitori uni cu altii in efemera noastra existenta . Faptul ca a fost reluat de zeci de ori filmul mortii lui Morosini este de condamnat mult mai putin decat veninul , incrancenarea si blasfemia ( unora care se dau mari crestini ) oamenilor de fotbal “indurerati” ca nu se pot “infrupta” cum le pohteste inima din banii pusculitei in forma de minge rotunda . Morosini si-a castigat fara sa vrea dreptul de a ne aduce aminte de el cat mai des daca se poate . Alti “mediatizati” pana la sangerarea bun-simtului nu merita nici macar o privire .

# 4 v1ad on 19.04.12 at 2:11 pm

nimeni nu te-a pus sa te uiti de 100 de ori. am vazut o data si nu m-am mai uitat si a doua.
la fel si cu becali. il cheama pentru ca face rating. daca nu ne-am uita noi la el ca la D-zeu, probabil ca nu l-ar mai suna.
PS. cand jucatorul ala mai are 2 frati handicapati, controlul trebuia facut mult mai amanuntit, ca doar putea avea si el o afectiune ascunsa … cine a facut sport de performanta si a facut testele alea medicale pe bune stie, restul isi dau cu parerea

# 3 Stand Up Comedy on 19.04.12 at 1:38 pm

Fotbalistii mor pe teren, actorii mor pe scena…
Numai manelistii sunt facuti sa reziste, sa reziste, sa reziste…

# 2 Bocanci on 19.04.12 at 1:18 pm

De ce in bocanci, nu se stie. Moarteaunui fotbalist nu e subiect de stiri? Ar trebui sa fie, mai degraba decat sponsorul vostru, Gigel.

# 1 CJ-07-CFR on 19.04.12 at 12:44 pm

Pentru mine, acest articol ar fi fost excelent dacă apărea undeva în spațiu. Eventual scris cu stele, pe bolta cerească, de citit pe înserat. ”Din lipsa de sensibilitate şi respect cu care am învăţat să televizăm moartea.” TRUe! Din păcate, destinul (”poveste complet diferită, imprevizibilă şi fără umor”) face ca acest text să apară pe pagina celor care și-au făcut mai mult decât un obicei, o meserie, din lipsa de sensibilitate şi respect cu care au învăţat să (ne) trateze și să televizeze viața! Viața lui G.Becali, desigur. Maestre, fie-mi iertată lipsa de originalitate, gazda dumneavoastră ne oferă zilnic, în loc de o moarte groaznică, groază până la moarte. M-aș bucura să-l pot citi pe TRU undeva unde se scrie cu stele, nu doar cu steaua…

Leave a Comment

Reguli :
1. Tratati persoanele care scriu pe acest blog cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
        a. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la articolul/editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
        b. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa jigneasca.
        c. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
3. Nu transformati acest blog intr-un "chat".
4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
5. In comentarii nu puteti folosi decit urmatoarele coduri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>
6. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestui blog puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@gsp.ro.
7. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
8. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand pe acest blog, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.