Jocul litigios

Tehnica individuală şi teoriile tactice au evoluat lent, simularea a erupt în fotbalul de azi

Chelsea cîştigă meciul cu subtereştrii de la Wigan după două ofsaiduri transformate. Man United distruge QPR în minutul în care au încăput un penalty, o simulare de roşu şi un roşu pentru victima simulării. Delincvenţa Sa Balotelli e eliminat abia la a patra tentativă de fractură. Presa ia fiecare meci care îi cade de pe ecran în pagină şi face dosare arbitrilor. Barcelona e suspectată de conspiraţie şi afiliere în formă continuată la clanul global al aranjorilor cu ecuson UEFA. Din cînd în cînd, lumea mai dă goluri năucitoare cu transversala, dar arbitrii nu văd mingea trecută în hectarul de dincolo de linia porţii. A doua zi, autorii săptămînali de opinie sportivă trec de la arbitrajul electronic la munca de oponent şef al Guvernului şi, iarăşi, nimeni nu vede că linia a fost depăşită.

Fotbalul s-a schimbat. Însă această vorbă de clacă nu spune mare lucru. Da, fotbalul s-a schimbat de cînd fotbalul. Problema e că, de un timp, fotbalul nu se mai schimbă în fotbal. Fotbalul trece în altceva. În spectacolul arogant al pretenţiilor, imposturilor şi trucurilor care dau noua gramatică a vieţii de competiţie. Dacă e de spus ceva clar despre transformarea la care asistăm meci de meci, atunci propoziţia-cheie sună aşa: fotbalul a devenit un joc litigios. Un proces de intenţie mereu deschis şi o ciocnire de dedesubturi fără sfîrşit.

Două lucruri ne-au adus aici. Multă lume se va grăbi să dea vina pe bani, dar asta ar însemna să subestimăm degradarea profesională masivă, de o parte şi de alta a liniei de tuşă. Două lucruri arată altfel şi arată mai rău. Mai întîi, arta simulării încorporată definitiv între competenţele care dau valoarea unui jucător. Simularea e adesea argumentul cîştigător şi, prin urmare, calitatea esenţială a jucătorului care cîştigă meciuri distrugîndu-le. În vreme ce tehnica individuală şi teoriile tactice au înaintat lent, arta simulării a erupt. Ştiinţa fizico-teatrală a iluziei care provoacă penaltyul, cartonaşul roşu sau întreruperea jocului a atins o cotă vecină cu magia.

A doua cădere e proletarizarea comentatorilor obsedaţi de fotbal ca telenovelă. Orice pretext exterior şi orice scandal personal sînt suficiente şi mai bune decît fotbalul. Contextul şi fabulaţia voieuristă bat tot şi lasă în urmă o mizerie în care valoarea nu mai contează. În rest, totul e incomparabil mai bine, începînd cu cantitatea, sponsorii şi calitatea imaginii tv.

11 comments ↓

# 11 Doru on 13.04.12 at 6:34 pm

Felicitari pentru articol, Paste fericit si multa sanatate!

# 10 Emilian Albu on 13.04.12 at 12:02 pm

Pasa inapoi, simularile si protestele la arbitru au fost duse la rang de virtute de Barcelona. Imi pare rau dar acesta este adevarul. Inieste, Xavi sau Messi, mingicari la superlativ, paseaza mai mult inapoi si la orice contact fizic sunt pe jos, nefiind ajutati de fizic.
Cand Angelo Niculescu inventase “temporizarea” (joc de posesia mingii) era criticat de toata lumea. Asa am ajuns noi la Mexico’68.
Imi place cum joaca Real. Joc direct spre poarta, lasa adversarul sa joace fotbal.
Barcelona cand prinde mingea o pasaza inapoi la exasperare, iar cand intri la ei sunt imediat pe jos si protesteaza la arbitru. La Barcelona imi place cum reuseste sa recupereze baloanele pierdute, isi sufoca efectiv adversarul si ruperile de ritm in regim de alergare ale lui Messi. Restul sunt antifotbal (nu tiki-taja) si mai ales simulari.
Este pacat ca la antrnamente sunt invatati cum sa cada, chiar daca nu recunoaste nimeni. Fotbalul de angajament este pe cale de disparitie in unele campionate. Este preferabil sa simulezi un fault si scoti o lovitura libera, eventual un penalti. Nu se mai joaca demult fotbal din placere, totul a devenit o afacere. Si, in afaceri trebuie sa castigi, onoarea o pretinzi numai adversarilor. Q.e.d.

# 9 adi_stelistul on 13.04.12 at 9:25 am

Cred ca mai este o cauza. Acum vreo 20 de ani s-a luat decizia reducerii drastice a varstei la care arbitrii sunt obligati sa se retraga. Ceea ce a dus la 3 consecinte:
1. Experienta, care e mama intelepciunii (uneori si a competentei), a devenit din ce in ce mai redusa.
2. Cariera unui arbitru este prea scurta pentru a putea decanta valorile.
3. Unii arbitrii, coruptibili, se “grabesc” sa-si faca suma cat mai repede, in cei cativa ani de cariera.

# 8 Anthon on 13.04.12 at 5:56 am

Yes , this is The true TRU ! Fara Base , fara Udrea , fara PDL… .
Dintotdeauna , simularea a facut parte din arsenalul fotbalistilor , mai ales a celor din atac . Noi avem un reprezentant de marca in aceasta zona , adulat si atunci de lumpenproletariatul presei sportive pentru maiestria exagerarilor sale si , mai ales , pentru “iscusinta” Lacatusului de a scoate penalty . Penalty pentru Steaua .
Din pacate pentru Laca , in coaching nu poti simula .

# 7 DORIN on 13.04.12 at 2:49 am

Asa articol bun despre fotbalul de astazi nu am citit pina acum .Toti amici mei chibiti vor auzi de la mine de el. Nu sunteti printre preferati mei ,dar imi scot palaria la asa articol. Este un articol perfect de caracterizare a fotbalului de azi .Ati cistigat un fun cu acest articol si nu va ascund ca va citeam articolele, despre fotbal ,considerind ca sunt ale unuia care nu a jucat fotbal si nu il simte.M-am inselat, il simtiti, nu neaparat ca unul care la jucat ,ci ca unul care studiaza fenomenul . Comentariile unanim elogioase sunt si ele o confirmare a super articolului d-voastra. De la un antibasist moderat, va rog primiti FELICITARI.

# 6 Conspiratie in stirile zilei 12/04/2012 | conspiratie.ro on 12.04.12 at 11:36 pm

[…] Jocul litigios – Gazeta Sporturilor […]

# 5 No9 on 12.04.12 at 10:28 pm

Adevar graiti, domule TRU. subscriu intrutotul celor insemnate mai sus.

Iar ultimul paragraf al editorialul d-voastra reflecta cum nu se poate mai bine felul in care unii comentatori cu pretentii de connaisseurs versés inteleg acest fenomen.

# 4 dragos on 12.04.12 at 4:38 pm

Respect!

# 3 acela on 12.04.12 at 2:36 pm

Propun un top al mincinosilor in fotbal. Asa cum exista top al marcatorilor, al penalty-urilor aparate, al fair-play-ului (candva se numea trofeul Petchovsky), azi ar trebui sa avem un top pentru toti mincinosii: simulatori, marcatori din ofsaid, hentzari nesanctionati (ca Maradona la CM), arbitri care nu vad sau se prefac ca nu vad, chiar si antrenori sau oficiali ai cluburilor si forurilor sportive care dau declaratii mincinoase.

# 2 emg on 12.04.12 at 1:39 pm

dar ce nu s-a dus in jos din puct de vedere al valorii in societatea capitalista?

# 1 Caponnehhk2 on 12.04.12 at 10:00 am

Fara sa fiu un cititor care va ridica statui din tastatura, eu ma declar, de aceasta data, incantat de un articol care spune si priveste fotbalul, il patrunde pana in substanta sa intima, dar alterata de astazi. Ca o radiografie, cam spuneti lucrurilor pe nume si aratati fara echivoc lucruri-ce-nu-se-pot-spune (un fel de Voldemort).
Felicitari !
Insa nu inteleg cum: ”Barcelona e suspectată de conspiraţie şi afiliere în formă continuată la clanul global al aranjorilor cu ecuson UEFA.” Si chiar daca e, suspectarea catalanilor este de prisos cand vedem cum joaca aceasta echipa. Contraargumentul meu nu cred ca poate fi combatut prea usor.
Nu sunt un simpatizant al Barcelonei sau al Realului, de fapt Spania nu este campionatul meu preferat, dar imi scot palaria cand vad cum joaca o echipa cu una dintre cele mai mici medii de inaltime din Europa, dar o tehnicitate care ii face sa fie supranumiti, pe buna dreptate, extraterestrii.

Leave a Comment

Reguli :
1. Tratati persoanele care scriu pe acest blog cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
        a. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la articolul/editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
        b. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa jigneasca.
        c. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
3. Nu transformati acest blog intr-un "chat".
4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
5. In comentarii nu puteti folosi decit urmatoarele coduri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>
6. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestui blog puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@gsp.ro.
7. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
8. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand pe acest blog, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.