…Fie şi de bronz, dar cu sclipiri duioase. S-ar fi cuvenit poate să scriu despre fotbal pipăind coroana sportului-rege, acum la sfîrşit de an, dar ea pare veştejită şi nu se cuvine să întîmpinăm Crăciunul cu zîmbete acre. În cazul acesta cîntărim respectuoşi salba de medalii a handbalistelor tricolore care ne-au suit pe podiumul de premiere a unui campionat continental.
Orice s-ar zice, la poalele Carpaţilor, sexul slab e mai vîrtos decît cel masculin. Simbolul e vechi, născut în anul de graţie 1848, cînd în vîltoarea unei revoluţii, Ana Ipătescu, şi nu un voinic, a însufleţit mulţimile, descărcîndu-şi pistoalele din goana unei trăsuri transformată în car de luptă. Tradiţia s-a menţinut şi în sport. Nu mai înşir nume. Se cunosc. O evoc doar pe Nadia, împărăteasa gimnasticii, răsărită dintr-un cotlon moldav ca să supună planeta cu măestria-i unică, voinţa-i de oţel şi zîmbetu-i delicat.
Din păcate, pe valul unei emancipări feministe respingătoare, fetele au căzut şi în mrejele unor discipline barbare, cum ar fi boxul sau catch-ul, ca să nu mai vorbim că nici fotbalul şi nici rugbyul nu se potrivesc. Asemenea derapaje schilodesc mirajul feminităţii, amintindu-mi o experienţă personală, un drum făcut cîndva de la Buzău la Bucureşti într-un autobuz cu fotbaliste. Înjurăturile mîrşave şi simbolul virilităţii ascuns în nădragii bărbaţilor erau la mare preţ în gura jucătoarelor care comentau cu voce tare un meci tocmai pierdut. Desigur, nu-i cazul handbalistelor noastre de bronz, aceste căprioare cu inimă de tigru. Toate mi s-au părut frumoase şi fine în ciuda unei discipline aprige, unde obstrucţia devine mijloc de exprimare. Ele au îmbinat dîrzenia cu patriotismul şi mirajul succesului cu delicateţea sufletească.
Încruntarea aspră era altoită cu lacrimi şi ostoită cu zîmbet descătuşat, o solidaritate fantastică le-a combinat priceperea cu dorinţa de a împodobi cu mîndria izbînzii o patrie apăsată de griji. În jurămîntul lor solemn şi patetic se topeau ambiţie, sentimentalism, măiestrie, stropite toate cu un soi de fanatism. Atletele, iubitele, mamele şi gospodinele, înaintea partidelor şi în pauzele lor, se supuneau unui ritual emoţionant, despovărat de scene ieftine. Aţi observat? Se strîngeau umăr lîngă umăr şi frunte lîngă frunte, cu inimile contopite, exclamau ceva, nedesluşit ca un secret, distingîndu-se abia la final, înainte ca grămada înfiorată să se resfire, numele ţării scăldat în patimă. ROMÂNIA! era ultima exclamaţie care însemna stindard, far călăuzitor, dar şi colac de salvare.
Omagii, dragi handbaliste strunite de maestrul Radu Voina, ce-şi presară peste trecutu-i falnic zîmbetul şi lacrimile voastre. Din păcate, competenţa-i bănuită a fost subminată de o bîjbîială. Altfel cum să-mi explic de ce n-a convocat-o de la bun început pe psihologul lotului, Violeta Popa, adusă valvîrtej la faţa locului abia după înfrîngerea în faţa Suediei, ca să stopeze degringolada instalată. Cu excelente rezultate. Maestre Voina, sărută-i mîna doamnei Violeta!
11 comments ↓
Cu delicatetea-i bine cunoscuta, dl Cupen face criticile sa para laude… Frumos scris. Fetele de la handbal, dar si de la spada, canotaj, gimnastica etc merita omagii. Rezultatele lor sunt cu mult deasupra celor ale baietilor.
Johnny
Nu sunt adeptul d-lui Tadici. La vremea respectiva l-am criticat, dar nu trebuie sa uitam ca el a reusit performanta de a obtine un argint mondial, care pana una-alta e mai valoros decat acest bronz european.
dle cupen santeti un maestru al condeiului.imi amintesc,cu nostalgia de rigoare,de vremurile cand fanus neagu(brailean de-al nostru)scria rubrica de sport in romania literara.am citit ac.articol cu aceiasi emotie si placere.
Cred ca nu meritam o astfel de echipa si mai mult ma refer la cei ce conduc federatia . Sa nu uitam ca Suedia are cateva jucatoare de mare valoare si sa nu tinem cont numai de palmares . Sa fim realisti si ponderati pt. ca , cam aici ne e locul si ca nu avem un campionat de handbal care sa aiba macar 2-3 echipe care sa puna pb.Oltchimului . Nu vad nimic la junioare care sa asigure continuitate si nici investitii nu se fac in acest sens . Handbalul , care desi ne-a adus mari performante , nu se bucura de atentia mas mediei pt ca sant interese si pt ca meseria de ziarist este facuta de oameni fara pregatirea necesara si care nu iubesc sportul . De cata atentie se bucura fotbalul jucat de fotbalisti nuli din toate punctele de vedere si implicati in diverse can-canuri .Felicitari fetelor noastre pt. singura realizare in sportul de echipa , pt bucuria ce ne-a fost oferita si sa le privim cu mandrie . In ceea ce-l priveste pe dl Voinea sa-i multumim si poate singura scapare pe care o are e ca nu acorda sanse si celor tinere . Sa intelegem si pe cele ce vor sa-si aleaga alte echipe sau sa renunte la nationala ca au tot dreptul sa se gandeasca si la partea materiala pt ca viata de sportiv este scurta .
frumos articol si pt ca e cam unicul .
foarte frumos articol ,cu exceptia finalului cand nu v-ati abtinut sa faceti o observatie incorecta directa la adresa d-lui Voina si indirecta la adresa fetelor insinuand ca n-ar fi castigat medalie daca nu venea un psiholog . Am vazut (de pe situl ehf-euro.com)toate meciurile Romaniei fara comentariu ci numai sunetul microfoanelor de fond ,Voina e cel mai bun antrenor la ora actuala stie handbal si stie cum sa vorbeasca cu fetele ,e un lord . daca era Tadici le inhiba si plecau acasa de mult .
Nu furati victoria fetelor. O fi contat si psihologul ala dar victoria e 100% a fetelor. Felicitari si Craciun fericit!
Felicitari fetelor si sarbatori fericite!
Maestre Ioan Cupen , situatia a fost urmatoarea in legatura cu doamna psiholog: nu au fost bani. Prezenta fiecarui membru din delegatie a costat Federatia 250 de Euro pe zi ( cazare + masa). Delegatia a fost redusa la minim iar multe persoane care au facut parte parte din delegatie si-au platit singuri cheltuielile( a se vedea cazul domnului Oprea) De aceea nici macar jucatoarele de rezerva nu au fost aduse de la inceputul competitiei. Tot ca fapt divers antrenorii de la loturile nationale, atat feminin cat si masculin nu au primit inca nici un leu anul acesta. Doamna psiholog a venit cu charter-ul platit de un sponsor care a platit cheltuielile………..
Domnule Cupen, tot respectul pentru dumneavoastra, dar pe psiholog nu il convoaca selectionerul, ci Federatia. Domnul Voina ii va saruta mana doamnei psiholog, dar nu cred ca el trebuia sa o ia in Danemarca, ci forul national…dar se poate ca lipsa banilor sa fi fost motivul pentru care nu a fost adus psihologul alaturi de echipa de la inceput! Asta totusi nu e o scuza!
Frumos mai scrieti! Craciun fericit!
Bun articol Maestre si la obiect.Fetele merita toata stima unui popor obisnuit maidegraba cu rele decat cu bune.
Maestre,
Multumim pentru tot, sarbatori fericite si un an nou cat mai bun!
Cu respect!
Leave a Comment