Terenul ca terenul, dar şi efortul psihic
Dacă mi se dă dreptul la un surîs vesel - după munca grea de miercuri noapte - aş începe cu întrebarea de copil a adultului care comenta meciul lîngă Ilie Dumitrescu: “E greu, Ilie, să alergi după minge pe un teren ca ăsta?”. Ceva mai dulce, în sensul caragialian, nu am auzit de mult; în topul stupizeniilor duioase nu-l întrece decît veşnicul: ce-ai simţit cînd…? care fireşte că a căzut şi pe capul lui Onofraş. Altfel, a fost, cum spun, dur, dur de tot, şi nu numai terenul, dar şi efortul psihic al Unirii. Grupul lui Dănuţ (din nou cer permisiunea acestui alint) era prins între dorinţa unei victorii, tentaţia unui 0-0, dar şi presentimentul clar că cine marchează mai întîi, cîştigă. Era o complicaţie infinit mai grea decît acurateţea a două-trei pase. La 0-1, s-a îngheţat din Ghencea pînă în Bărăgan. În secunda următoare, Urzicenii erau deja la poarta lui McGregor şi ratau o ocazie din cele numite imense, ca peste nici 10 minute, Onofraş să găsească, după o combinaţie perfectă, şutul oarecum mîntuitor. S-a trecut desigur la regrete că nu am luat trei puncte şi imediat la calcule febrile, însoţite, de pe tuşă, cu invidiile pur autohtone. Oftică normală. Cică Unirea a avut noroc fiindcă a căzut într-o grupă slăbuţă… Noroc, cînd a întors de trei ori un 0-1, asta se numeşte noroc?
Şi ce-i aia, pentru filosofia românului, o grupă slăbuţă în Liga Campionilor? Care sînt pretenţiile noastre? Unirea îşi face calcule, de pe locul 2, în funcţie de Stuttgart şi Glasgow şi tot nu e bine!? După patru meciuri în Europa, echipa asta are o calitate rară la noi: ea nu este intimidată de propriile ei succese, nu s-a săturat de ele, mereu mai vrea, mereu crede că mai poate, încă nu şi-a văzut lungul nasului şi bine face. Mai mult, aş spune că îşi poate permite un lux necunoscut: să fie suspicioasă la aranjamentele rivalelor ei. Îmi vine, zău aşa, să surîd din nou: nu vi se pare ciudăţel că Stuttgartul acasă egalează Sevilla exact în minutul 79 - cam acelaşi minut cînd la Bucureşti, Glasgow marca pentru 1-0? A naibii coincidenţă în Europa noastră multilateral dezvolată telegenic…
Şi ca să fiu tot aşa, multilateral european, nu mi-aş ierta să uit de Manchester-ŢSKA Moscova, o curată nebunie: Old Trafford arhiplin la un meci care, pe româneşte vorbind, nu mai conta pentru calificare, cu 3-1 în minutul 47 pentru ruşii care rîdeau de o apărare fără Vidici, Rio, Evra, fără Giggs, Berbatov şi Rooney în atac, ei nu!, era inacceptabil, Sir Alex îi aduce pe Rooney şi Evra, Manchesterul nu se lasă pînă nu face 3-3, în ultimul minut, desigur… Rămîne între noi: Rooney nu vi se pare azi cel mai bun fotbalist din lume?
11 comments ↓
Intr-adevar, nu stiu ce le-a facut Dan Petrescu, dar este intr-adevar mpresionant sa vezi o echipa romaneasca care ataca dupa ce ia gol,, in minutul 80. Asta da mentalitate.
Bravo Unirea!
Sanatate, domnule Cosasu.
Nu stiu daca Rooney este cel mai bun, dar imi place de el de foarte mult timp.
sa nu cadem in capcana romaneasca a teoriei conspiratiei universale.
si nici sa nu laudam prea tare inainte de vreme. imi place fff mult Unirea si cum s-au comportat pana acum (mai ales prin comparatie cu dezastrele din Uefa), dar asa cum a zis si Dan, sa vedem la sfarsit daca avem ce sarbatori!
N-o fi Rooney cel mai bun fotbalist din lume (nici nu cred ca e, sincer), dar in mod cert e cel mai impetuos si complet fotbalist ENGLEZ din lume. Iar cu impresia asta am ramas de ani buni.
Sanatate, venerabile!
man united denota forta asta e clar insa urziceni cred ca trebuia sa bata pt a se califica asa ramane in europa league ,rangers nu prinde locul 8 in romania in acest moment
Dar de baiatul asta de la Atletico Madrid, Aguero, ce ziceti, maestre? A dat marti doua goluri lui Chelsea, arta pura
In special primul, ca ma si intrebam cine din campionatul nostru ar mai trage la poarta asa si, daca ar face-o, unde ar ajunge mingea? 
Sanatate, maestre!
Golul lui Kuzmanovic a fost cam tras la indigo cu al lui Onofras. Ca si executie. Tot la vinclu, tot imposibil de parat de catre portar. E greu sa crezi ca doua eurogoluri ar veni dintr-un aranjament.
In legatura cu Rooney, de acord cu Radu B.
Rooney ”cel mai bun fotbalist din lume” , este o gluma maestre ???
NU, dimpotriva…e departe de a fi cel mai bun fotbalist. Sunt alti mai talentati ca el, chiar si la echipe “mici” gen FC Porto. Rooney e o forta a naturii, dar nu are stil, nu are viziune.
Nu știu dacă este cel mai bun jucător, dar este jucătorul care are de departe cea mai frumoasă atitudine față de joc dintre jucătorii mari. Poate asta ar trebui să vadă copiii
NB Aviz Mutu: și Rooney e considerat fițos în afara terenului (a „distrus” vreo trei mașini scumpe pînă acum), dar cînd e pe teren…
Leave a Comment