Încă un week-end ca acesta şi ne putem duce sportul la muzeu. Dacă avem toate minţile acasă şi alegem să ignorăm o maimuţă caraghioasă care îşi expune copilăria nefericită chinuind o păpuşă sau zdrobind un bulgăre de zăpadă vrăjmaş, ca să ne arate cît de tare a luat-o la vale Umanitatea, atunci înţelegem că sîntem aproape KO. Cu tenisul căruia i s-a întins covorul roşu tapetat cu bani am priceput definitiv cum stă treaba. Seară de gală, echipamente impecabile, discursuri aristocrate, public bulucit, jucători sufletişti, rezultat: zero. Aria predilectă: vaiete. Pînă şi Ţiriac, învingătorul, a zugrăvit bine imaginea patetică a vocaţiei noastre perdante atunci cînd a spus că Pavel a făcut cel mai bun set al carierei în faţa lui Tsonga, acest Cassius Clay al rachetei care între interviurile de dinainte şi de după meci părea că trăsese o repriză bună de somn. Demersul nostru dă senzaţia unei fiinţe incerte care iese brusc la colţ de stradă, încercînd să-şi sperie adversarii pînă cînd aceştia ajung să priceapă lipsa de consistenţă a pericolului. Dar nu mai merge. Nu mai construim nimic, din carne, oase şi beton, iar imaginea de la Cupa Davis doare. E ca în “Tînăr şi neliniştit”, a rămas doar titlul, actorii au riduri adînci, neodihna lor provoacă aplauze compasionale. Ar trebui să jucăm cu o banderolă neagră. Pentru cei care nu mai sînt şi cei care nu mai vin.
Există însă şi discipline în care pretindem că ne pricepem să provocăm spaime reale. Între acestea puţine e handbalul fetelor. Dar aici suferim de alte boli, anume acelea care, vorba unui banc din media, te fac să fii mereu aproape, dar niciodată acolo. Oltchim a reuşit la Nurnberg să asambleze primele segmente ale unui complex german. Practic aceeaşi echipa a “izbutit” să se lase egalată în acelaşi mod şi în finala mică mondială, şi acum în Liga Campionilor. Degeaba încearcă împricinaţii să spună că nu e nimic grav, că s-a cîştigat totuşi un punct. Da, dar din fericire cu echipa timişoreanului Muller n-au mai urmat prelungiri, ca la Paris… Oltchim experimentează un soi de oboseală globală în această permanentă biciuire către absolut. Echipa pare a fi aproape de o nevroză, iar asemenea gen de aventuri cu gol în ultima secondă sînt martori ai flăcării care pîlpîie. Dintr-o dată, meciul cu Lada Togliatti devine enorm. Exact încărcătura suplimentară care poate dărîma o comunitate fragilizată. Măcar în acest caz, spre deosebire de rugby, în care am căzut de unde nu credeam că se mai poate cădea, exista o solidă speranţă. Întrebarea e: pentru cîtă vreme? Căci miza uriaşă concentrată asupra unei singure entităţi, în lipsa altora, ajunge să strivească.
În sumă, alunecăm veseli cu sportul către totala pace a pasiunii. Ciudat e că în jurul lui maşinăria instuţional-financiară functionează. Pe bani puţini, dar ştiţi cum e, dacă nu curge, pică. Jocurile, poate, ne vor provoca un mic sughiţ. Dă-le-ncolo, noroc că sînt o data la 4 ani !
29 comments ↓
Pagini: « 2 [1] Afiseaza toate comentariile
hai mai radu naum,fi serios!daca tu incepi o campanie,ca ilie nastase sa-si poata face acea academie de tenis,pun pariu ca vine langa el si tiriac,sa fie sustinuta,nu numai asa un articol si gata,ai cuvantul meu ca o sa ai sustinatori ca nici nu visezi.incearca!incearca!or crede occidentalii ca santem handicapati mintal.il avem pe nastase printre noi si nu-l lasam sa se desfasoare din cauza a cativa scursuri umane,care spre stupefactia tuturor se afla in functii de decizie.incearca RADU NAUM,cu RADU BANCIU ALATURI!vreti sa o fac io?nu am vizibilitatea necesara,ca as faceo.io nu-s milog si nici sclav,da nu am instrumentele necesare
Aveti dreptate
da asta a reusit sa devina vedeta si reper in sportul romanesc. e fabricat 100% al presei sportive romanesti de astazi
dar nu inteleg care e problema? a fost un weekend foarte reusit: Moartea din Carpati a fost cel mai tare :))
ai dreptate dar citeste ractiile de pe blogul lui tolontan la articolul”cate puncte facem la euro?”. o sa vzi ca de fapt nu intereseaza pe foarte multa lume ce se intampla cu celelalte sporturi in afara fotbalului. asa ca nimeni nu e interesat nici sa investeasca in alte sporturi, cu exceptia a cativa pasionati. nu prea exista solutii de redresare. vom fi buni in anumite sporturi pana cand aceste vor conta si pentru natiunile puternice. cand handbalul feminin va conta cat de cat in tari ca spania,in curand, italia sau anglia atunci vom pati ca la cel masculin
CLICK SUS PE TITLU pentru a face parte din cea mai buna echipa de profil!!
- GALERII FOTO SEXY
- gama larga de sporturi in care suntem specializati
- discutii si meciuri LIVE
- fii castigator cu Betforcash
w w w . b e t f o r ca s h . b l o g s p o t . c o m
FA PARTE DIN CASTIG!!
INTRA ACUM SI CITESTE ANALIZA MECIULUI DE CUPA DAVIS!!
http://ciobby.blogspot.com
www.lottodrawn.com - generare numere la loto,sansele de castig cresc!
La tenis suntem cam pe duca. Nu vine nimeni din urma, iar sperantele puse mereu pe umerii lui Andrei Pavel parca nu-si mai au rostul. Cu riscul de a ma repeta si intre aceste comentarii, grave sunt si elementele care au tinut de organizarea evenimentului de la Sibiu. Am scris si eu despre asta www.andreimilitaru.wordpress.com
Pagini: « 2 [1] Afiseaza toate comentariile
Leave a Comment