Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Există viață după Becali?

E un adevăr sigur că nu numai echipele luptă pentru un titlu și răsplățile lui. Confruntările de durată au nevoie de comentarii și povești ajutătoare. Astra e Șumudică, iar Șumudică e singurul care îl poate concura pe Becali la imagine. […]

...

Străini, așa, ca noi

Străinii din prima Ligă nu sunt nici mulți, nici puțini, iar numărul lor devine un subiect sensibil numai dacă discuția nu ia în seamă un fapt de răscruce și anume că, în momentul de față, ei nu ar putea fi […]

...

Soțul primei doamne din fotbalul nostru

Una dintre legile lui Murphy, foarte circulate înainte de 1990 pentru că păreau a spune și câte ceva din ce era interzis a se spune la noi, conchide: Când ceva nu merge, ia un ciocan mai mare! Ceva nu merge […]

...

Hoții lor sunt mai corecți decât hoții noștri

Hertha conducea acasă cu 1 – 0 și cum supărarea bogaților e mai întotdeauna spre bucuria săracilor, am privit finalul partidei doar așa, ca să mă bucur nițel de răul lui Bayern. Dacă atunci când mă refer la războaiele măsluite […]

...

Ce se joacă pe teren nu prea interesează

Lupta dintre Steaua şi Dinamo se dă în afara terenului, între confruntările de etapă și în pauzele anului. Degringolada de la cele două cluburi interesează un public mult mai mare decât acela al fotbalului propriu zis. La Dinamo, alungarea lui […]

...

Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Născut la Brăila – cartier Brăiliţa, în 12 decembrie1939. Absolvent al liceului Militar „Ştefan cel Mare”- Iaşi, prima promoţie 1953 – 1956. Următorii doi ani elev la Şcoala tehnică de ofiţeri de aviaţie, secţia radiofonie de bord, Mediaş, şi alţi doi muncitor necalificat într-o fabrică PAL (plăci aglomerate de lemn).

Studii de arhitectură (STACO), proiectant de arhitectură la DSAPC Galaţi , student la zi la Facultatea de filologie, Universitatea Bucureşti, absolvent 1969. Din anul doi de facultate, angajat cu carte de muncă şi dispensă de frecvenţă la revistele Viaţa Studenţească şi Amfiteatru, ca reporter şi şef de secţie reportaj-anchete.

Din 1967, lucrez continuu în presă la Flacăra, România liberă, Naţional şi Jurnalul Naţional, iar din 2005 şi în condiţia de comentator TV. După 1990, a susţinut la publicaţiile amintite o rubrică zilnică de pamflet social vreme de douăzeci de ani, fapt care l-a făcut pe medicul meu cardiolog să spună că în alte ţări asta se tratează.

Autor al mai multor volume de proză literară şi cărţi de artă la editurile Eminescu, Meridiane, Noi Media Print, Monitorul Oficial, Paralela 45, Curtea Veche, Pro Editură şi Tipografie. Specializare în arta olandeză a secolului al XV-lea cu o certificare article şi carte.

În presa sportivă, o rubrică săptămînală pe durata a două decenii la gazetele lui Ovidiu Ioaniţoaia.