Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Acum nu e momentul!

Presa din comunism suporta o mulțime de interdicții, care nu erau impuse ca atare, ci cu o formulă ce aducea a amânare: acum nu e momentul! Asta însemnând de fapt că nu era niciodată momentul de a discuta treburile cele […]

...

Diferența dintre un rezultat muncit și unul chinuit

La rezultatul chinuit al unui meci, cei care îl îndură și sunt torturați sufletește sunt spectatorii. E greșit să spunem că naționala s-a chinuit pentru egalul cu Muntenegru. Noi, publicul, am fost chinuiții și nu e pentru prima oară când […]

...

Fotbalul e un fel de Parlament

Faptul că Steaua a adus 12 jucători de la alte echipe și din străinătăți,  transferând ori pur și simplu primenindu-se de un întreg lot de 20, m-a trimis cu ideea la mișcările din Parlament, din campionatul politic aflat și el […]

...

Cu căciula pe muscă

Am putea vorbi de un gen de resemnare cu substrat patriotic a întregii conduceri a sporturilor din România în sensul că asta e, ne-au prins și nu mai e nimic de făcut. Zicala potrivită ar părea să fie că toți […]

...

Un Rolex de 5 dolari

În anul 1992, în cartierul chinezesc din New York, mi-am cumpărat, sub presiunea tarabelor pline cu ceasuri „de firmă” contrafăcute, un Rolex de 5 dolari. Așa, ca să trăiesc și eu, fie și  numai de 5 dolari, adierea unui nume […]

...

De ce n-au chinezii un fotbal mare?

Un suedez poate să devină foarte repede neamț, dar un chinez trebuie să mai aștepte

Permalink to De ce n-au chinezii un fotbal mare?
sâmbătă, 6 februarie 2016, 10:01

E un fapt că deși au mai multe stadioane decît putem noi să le numărăm și, foarte probabil, mai mulți fotbaliști amatori sau legitimați decît oricare din marile puteri ale fotbalului mondial, chinezii nu numai că nu contează în competițiile de anvergură, dar nu reușesc să impună nici măcar un nume în istoria elitelor.

În fotbalul de clasă european au răzbit chiar și cîțiva japonezi, africanii fac legea în mai multe cluburi și țări europene, iar brazilienii și argentinienii sînt tot atît de omniprezenți la export ca și cafeaua. Am putea spune, așa, de dragul paradoxului, că de aceea nu-s cei mai buni chinezii în fotbal fiindcă sînt cei mai buni la tenis de masă. Dacă insistăm însă pe această idee, ajungem destul de repede la niște statistici care trimit la genă și la un tip de disciplină creativă a grupului proprie continentului nostru. Cînd e la masa de tenis, chinezul poate evolua și într-un circ. De altfel, circul chinezesc mizează și pe foștii mari campioni pentru un mod al spectacolului care nu mai are legătură cu o competiție. Ca individ performant, chinezul atinge absolutul.

Fotbalul trăiește însă printr-un regim performant al grupului de individualități. Un Messi este unic și inimitabil în tot ce face, întocmai unui chinez unic și inimitabil în tenisul de masă, dar Messi suportă o rigoare creativă de grup cultivată de Europa de-a lungul timpului, și nu doar în sport ,care nu se deprinde peste noapte, printr-un transfer. Un Messi, om de rînd, e născut liber și cînd vine pe lume sărac, pe cînd chinezul de rînd își cucerește greu, foarte greu condiția de personalitate și abia de niște decenii încoace. Comunismul chinez a fost un feudalism atroce și o lume închisă. Chinezii reușesc să dea atleți de rang olimpic și mulți alți campioni în sporturi individuale și în cîteva sporturi de echipă mică mai răspîndite pe planetă și care nu presupun neapărat acel gen de tradiție devenit ființă și fibră precum rugby-ul sau sporturile de iarnă.

Chinezii au invadat cu instrumentiști foarte dotați filarmonicile de pe toate continentele. Ca să realizăm cît de masivă e această imigrație culturală e destul să ne imaginăm filarmonicile Europei fără chinezi. Numai că aceste zeci de mii de instrumentiști de clasă s-au realizat pe deplin în afara Chinei, pentru că muzica pe care o interpretează are un public profund diferit de cel de acasă. Cam așa e și cu fotbalul: nu poți să evoluezi în Europa și să rămîi tot chinez. Tradiția în fotbalul mare e un mod de a forma individul de cînd e junior.

Toate astea dovedesc ce fenomen social și formativ poate fi un sport. Nu doar te modelează, te creează, îți ordonează gîndirea. Cineva spunea că o cercetare fără prejudecăți ar arăta deosebiri de structură chiar între creierul unui înotător american și acela al unui fotbalist german. Acesta-i adevărul: un suedez poate să devină foarte repede neamț, dar un chinez trebuie să mai aștepte. Poate să devină campion mondial la tenis de masă cu cetățenie germană, dar și aici apare un prag: poate să semene după niște ani buni cu neamțul, nu însă și cu un senegalez botezat Schmidt.

Comentarii (13)Adaugă comentariu

dindeltadunarii (4 comentarii)  •  6 februarie 2016, 12:49

D’ale Tulcei – partea 1 V-aţi pus întrebarea de ce Tulcea a apărut şi s-a dezvoltat tocmai aici, în locul în care suntem astăzi şi nu 20 de km mai la vale sau la deal ? Un răspuns sigur nu ştim dacă poate da cineva, dar cu părerea dacă ne dăm, nu se supără nimeni... Vezi mai multe pe : http://dindeltadunarii.blogspot.ro/2016/02/dale-tulcei-partea-1.html

LEONIDAS (2 comentarii)  •  6 februarie 2016, 18:43

Dle. na-m inteles ca-ai vrut sa spui .sa transmiti?, care era ideia..??

LEONIDAS (2 comentarii)  •  6 februarie 2016, 18:43

N-am inteles, scuze de greseala de scriere..

ovidiu_3003 (34 comentarii)  •  6 februarie 2016, 19:57

...chinezii sunt buni si la sah ...

mosionroata (1 comentarii)  •  6 februarie 2016, 20:11

Nu dureaza mi mult de 10-15 ani si China o sa aiba o nationala mai buna decat Romania! O sa vedetzi, ganditi-va doar cum conta la Olimpiada de vara China acum 20-25 de ani si ce rezultate au azi! La fel o sa se intample si in football, acum aduc in campionatul Chinei jucatori de valoare iar jucatorii chinezi o sa invetze de la acesti jucatori venitzi din exterior. Antrenori de valoare au deja de 4-5 ani, cluburile sunt organizate in mod profesionist, juniori au cu milioanele, o sa mai dureze unpic si rezultatele o sa vina.

gica (2 comentarii)  •  6 februarie 2016, 22:29

dle octavian, nu ma asteptam sa faceti politica sdespre fotbalul chinez. io zic ca fotbalul chinez nu s- hotarat se devina profesionist in sensul propriu al cuvantului. cand vor realiza cat se castiga din fot bal, vor face ca noi cu canotajul academc inainte de '89 si vor umple lumea de superfotbalisti ! daca preti, tin si un pariu pe chestia asa !!

bocanci (6 comentarii)  •  7 februarie 2016, 1:00

In orice moment, in caz de nevoie, 2 milioane de violonisti chinezi pot invada salile europene de concerte. Nu vad de ce in viitorul apropiat unul din zece mari fotbalisti ai europei sa nu fie transferat din china.

bocanci (6 comentarii)  •  7 februarie 2016, 1:00

In orice moment, in caz de nevoie, 2 milioane de violonisti chinezi pot invada salile europene de concerte. Nu vad de ce in viitorul apropiat unul din zece mari fotbalisti ai europei sa nu fie transferat din china.

bocanci (6 comentarii)  •  7 februarie 2016, 1:01

In orice moment, in caz de nevoie, 2 milioane de violonisti chinezi pot invada salile europene de concerte. Nu vad de ce in viitorul apropiat unul din zece mari fotbalisti ai europei sa nu fie transferat din china.

OneDude (1 comentarii)  •  7 februarie 2016, 4:20

Nu ati inteles nimic din ce a scris domnul Octavian. Simplificat vorbind, a accentuat ideea ca din cauza culturii lor, nu stiu cum sa progreseze intr-un sport de echipa, nu au acest spirit de echipa. Din pacate nu sunt singurii. Japonezii, Indienii, etc, sunt la fel. Cea mai buna dovada eo au cei care lucreaza in Asia. Spiritul de echipa in echipa lipseste cu desavarsire, comunicatia, etc...

ciupi (4 comentarii)  •  7 februarie 2016, 7:30

chinezii nu au un fotbal mare pentru ca sunt prea multi. poate fi un lucru oricat de mare, daca se imparte la prea multi, devine mic.

Mihai Radoi (1 comentarii)  •  7 februarie 2016, 8:25

Nu-mi vine sa cred ce tampenie de articol...Presa din ziua de azi nu stie decat sa promoveze diferentele dintre oameni...Cat despre a-i analiza dumneata pe chinezi, sau pe oricine altcineva, mi se pare jalnic deoarece la noi nu exista analisti de fotbal si cand zic asta, ma refer la toata tara. Nu avem domne!

Golombioschi Ilie (2 comentarii)  •  13 februarie 2016, 9:42

Le trebuie ce ne trebuie si noua. Un sistem competitional bazat pe modelul cu 16 echipe si 4 la retrogradare directa si asta intr-o structura formata la divizia B din 4 serii, la C din 16 serii, la D din 64 de serii. Acest sistem si aceasta structura competitionala poate constitui un progres major pentru tarile cu mare suprafata si sau cu populatie numeroasa ca de exemplu, Rusia, SUA,Brazilia,Germania s.a.m.d sau pentru o competitie mondiala cu ciclu competitional anual. Si Romaniei ii poate veni ca o manusa si aplicat rapid prioritar am avea un ascendent organizational fata de toate tarile de pe mapamond.