Comparabila tristeţe

Sinuciderea lui Gary Speed ne reaminteşte că, aşa în centrul atenţiei cum sînt zi de zi, fotbaliştii rămîn totuşi nişte oameni obişnuiţi, care simt nefericirea la fel ca toţi ceilalţi

Se spune că principalul atu al minţii omului ar fi extraordinara capacitate de a trece peste durere.  Sînt dimineţi în viaţă cînd ne trezim zîmbind, surîzînd cu ochii încă închişi, dispuşi să ne asumăm o nouă zi din universul existenţei  noastre. Sînt însă şi dimineţi cînd totul pare invers, cînd tristeţea se infiltrează în suflet şi-l inundă, transformîndu-l într-un ocean de angoase şi nelinişti.

Pentru Gary Speed, dimineaţa de duminică a fost una în care creierul său n-a putut găsi atuul care să-l ajute să treacă peste un moment de nefericire. Încerc să înţeleg ideea care l-ar face pe un om să atenteze contra propriei existenţe. Dar nu prea reuşesc. La 42 de ani, Gary Speed era un om fără probleme. Cu un nume mare în fotbalul britanic, în fotbal în general, legendar la un anumit nivel, la Leeds sau la Newcastle, unde şi-a construit un renume şi un record de meciuri în prima ligă a Angliei. Selecţioner al Ţării Galilor, cu o serie, oarecum neobişnuită pentru această echipă, de 4 victorii din 5 meciuri jucate. Fără vreo problemă de sănătate, care să-i inducă ideea unui abandon, suficient de aşezat din punct de vedere financiar, după o carieră lungă şi, pe alocuri, glorioasă, tată a doi copii, cu mulţi prieteni în jur.

Despre fotbalişti se scriu mii de rînduri în fiecare zi. Sînt injuraţi, lăudaţi, invidiaţi, detestaţi. Sînt trataţi în general altfel decît ceea ce sînt. Şi ei, în fond, nu sînt altceva decît nişte oameni. Oameni cu ceva mai multă celebritate decît noi, ceilalţi, cu ceva mai mulţi bani decît noi, ceilalţi, cu un anumit talent, mai mare decît al celorlalţi. Dar tot nişte oameni, pînă la urmă. Care muncesc, care au o familie pe care o întreţin, care au bucurii pe care le sărbătoresc şi angoase peste care încearcă să treacă.

Tristeţea se simte la fel şi la cei bogaţi şi la cei săraci. Poţi să ai de toate sau poţi să n-ai nimic, atunci cînd eşti trist, creierul tău devine la fel de vulnerabil. Şi e capabil, iată, de gesturi ireversibile.

Se spune că un om puternic e acela care-şi acceptă momentele de tristeţe cu capul sus, cu ochii largi deschişi spre viitor. Un viitor care e mai mereu incert, cu o mulţime de variante posibile, dar care nu merită nicidecum refuzat.

Pe cînd juca, despre Gary Speed se spunea că e puternic ca o stîncă, un mijlocaş plin de curaj, fără teama de a se implica în dueluri contondente. Duminică dimineaţă, Gary Speed a pierdut un duel. Un duel cu tristeţea, care l-a făcut să nu mai vadă bucuria de a trăi. Motivele, deocamdată, nu se cunosc. Dar, sincer, nici nu mai contează.

15 comments ↓

# 15 biglebowski on 01.12.11 at 12:05 pm

@Nic: link?

# 14 ioan on 01.12.11 at 1:00 am

bravo!!!bine scris

# 13 bico on 30.11.11 at 9:14 pm

trist… pe mine ma infioara cel mai mult robert enke.

# 12 Nic on 30.11.11 at 1:35 pm

Oameni buni, articolul e un plagiat ordinar. Scuze, era in Daily Mail nu Daily Express cum am scris ieri.
Bafta si sanatate!

# 11 sorin on 30.11.11 at 2:17 am

Un articol foarte bine scris, tocmai de aceea mi-am permis sa introduc un link spre acest articol pe bolg-ul meu.

# 10 vasinu on 29.11.11 at 10:42 pm

“A murit Blecher. L-au înmormîntat marţi, la Roman. Mă gîndeam nu la moartea lui, care a fost în sfîrşit îndurătoare, ci la viaţa lui, care mă cutremură. Era o suferinţă prea mare pentru a primi o compasiune, o tandreţe. Puţin străin a rămas mereu băiatul ăsta, care, în atrocea lui durere, trăia ca într-o altă lume. Niciodată n-am putut avea faţă de el un mare elan, o totală deschidere. Mă speria puţin, mă ţinea departe, ca la porţile unei închisori, în care nu puteam pătrunde, din care nu putea ieşi. Îmi spun că aproape toate convorbirile noastre aveau ceva stingherit, ca şi cum le-am fi avut într-un “parloir”. Şi după ce ne despărţeam, unde se întorcea el? Cum era acolo unde se întorcea?”

# 9 chichirichi on 29.11.11 at 10:24 pm

Nu esti unul din jurnalistii mei preferati..dar acest articol este deosebit..felicitari!

# 8 cineva on 29.11.11 at 7:56 pm

Suntem siguri ca nu e vorba de ceea ce a “patit” David Carradine?

# 7 Nic on 29.11.11 at 7:09 pm

Din intamplare mi-a picat in mana intai Daily Express-ul altfel, poate, mi-ar fi placut articolul tau; parca tot al lui John Greechan e mai bine scris.
(Da, da, frumoasa iarna, frumoasa iarna…).
Sau poate doar ai gresit traducerea pe ici-pe colo…
Stiu sefii tai cum iti castigi painea?

# 6 BM on 29.11.11 at 5:24 pm

cat timp a fost speed la newcastle clubul a fost in cupele europene.

# 5 angi on 29.11.11 at 3:26 pm

Mare pacat! Locuiesc in UK de ceva vreme si i-am urmarit cariera… Niciodata implicat in scandaluri, om de mare caracter… Ce trist ca nu a reusit sa treaca peste greutatile din sufletul lui… Lumea de aici e pur si simplu socata?!

# 4 lucian on 29.11.11 at 3:14 pm

Foarte frumos! Dar maine cand revii la articolele privindu-i pe fratii Costea ori alti stelisti, sa iti amintesti ca si ei sunt oameni obisnuiti.

# 3 io on 29.11.11 at 2:32 pm

scrii mai bine decat vorbesti,felicitari

# 2 oly on 29.11.11 at 2:10 pm

Felicitari, Andrei ! Ma bucur ca am putut sa citesc articolul tau, demult nu mai citisem in presa sportiva un articol cu un atat de profun continut. Inca odata felicitari si La multi ani pentru Sf. Andrei.

# 1 stefanescu cosmin on 29.11.11 at 1:25 pm

pacat

Leave a Comment

Reguli :
1. Tratati persoanele care scriu pe acest blog cu respect, nu folositi un limbaj necivilizat sau cuvinte care sa aduca o vatamare morala celorlalte persoane care posteaza mesaje.
        a. In comentariile dumneavoastra va rugam sa va referiti doar la articolul/editorialul in cauza si sa nu atacati autorul.
        b. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa jigneasca.
        c. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.
2. Nu publicati sau solicitati in comentariile dumneavostra adrese de web, produse sau servicii.
3. Nu transformati acest blog intr-un "chat".
4. Pentru protectia dumneavostra nu folositi in comentarii informatii personale, adrese de email, numere de telefon sau URL.
5. In comentarii nu puteti folosi decit urmatoarele coduri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>
6. Daca aveti vreo plangere in ceea ce priveste administrarea acestui blog puteti trimite un mesaj la adresa de mail: contact@gsp.ro.
7. Comentariile care intra in contradictie cu regulile de mai sus vor fi sterse fara a se afisa vreun motiv.
8. Daca veti continua sa sfidati aceste reguli nu veti mai putea sa postati mesaje.

Comentand pe acest blog, sunteti de acord cu regulile precizate, le intelegeti si va dati acordul ca le veti respecta. Va multumim.