Jocul cu durerea

La Vîlcea există două curente de opinie. După unii, Cristina Neagu trebuie să se sacrifice şi să joace “pe durere”, după alţii ea trebuie să se opereze

Conform unor surse bine informate, durere înseamnă suferinţă fizică sau morală suportată de cineva. Pe Cristina Neagu o doare umărul drept, dar suferinţa în cazul ei nu e doar fizică. Viaţa e un amestec de trăiri şi stări de spirit, o sinusoidă ciudată între bine şi rău. În ianuarie, Cristina era fericită, lumea era a ei, aurul Balonului primit îi strălucea în ochi, iar asemănările cu Messi nu mai conteneau. Astăzi, Cristina e împovărată de dubii, varianta neagră a unei cariere terminate la 21 de ani se iţeşte urît de după un colţ, iar durerea pare din ce în ce mai mare.

Mulţi spun că pe Cristina o durea umărul şi acum o lună, şi acum două, şi acum un an. Dar juca aşa. “Pe durere”, iată un concept pe care sigur nu-l ştiaţi. De ce juca ea “pe durere”? Eventual pentru că nu se găsise nimeni să-i spună că s-ar putea să nu fie chiar bine. Pentru că la noi ideea sacrificiului pentru binele echipei, pentru binele patriei, pentru mulţumirea suporterilor, ideea sacrificiului şi atît a rămas fixată în minţile oamenilor ca un tatuaj permanent.

Mai nou, la Vîlcea a aterizat Anja Andersen. Ea vrea s-o ducă pe Cristina Neagu la mai mulţi doctori, pentru că are altă părere despre durere, poate şi pentru că vine dintr-o lume în care acest concept nu-i obligatoriu. În martie 2008, Marco van Basten, pe atunci selecţionerul Olandei, acorda un interviu exclusiv Gazetei Sporturilor. În acea vreme, cu două luni şi ceva înainte de Euro, Cristi Chivu avea o situaţie oarecum similară cu a Cristinei, în sensul că vedea în faţă două variante: operaţie imediată, egal pierderea turneului final, sau amînarea ei, egal suportarea unor dureri incredibile meci de meci. Iată cum a comentat Van Basten: “Un sportiv trebuie să se gîndească în primul rînd la el, la corpul lui, la cum îi e bine lui! Degeaba alege să joace cu dureri, dacă ele îl deranjează, n-ar mai fi el”.

Cristi a ales atunci durerea, dar s-a operat imediat după Euro. La Cristina există destule voci care o sfătuiesc să nu se opereze niciodată, voci care vin cu argumente şi aduc exemple. Anja Andersen ar vrea ca, dacă doctorii spun asta, Cristina Neagu să se opereze. Aduce şi ea exemple şi argumente. Nici Anja, nici tabăra cealaltă n-au cunoştinţe medicale. Doar că gîndesc un pic diferit. Pe de altă parte, nu trebuie să ai prea multe cunoştinţe medicale ca să ştii că durerea e totuşi primul semnal pe care organismul ţi-l dă că e ceva în neregulă. Şi atunci, a persista în durere nu înseamnă a-ţi obliga organismul să persiste în ceva ce nu e în regulă?

Cristina trebuie lăsată să decidă ea. Ea pentru ea, nu alţii pentru ea! Ea ştie cel mai bine ce simte, cît de tare o doare şi dacă poate juca “pe durere”. E durerea ei, ca şi fericirea de ieri.

Conform unor alte surse, la fel de bine informate, durerea mai înseamnă şi chin.