Valoarea unui fotbalist nu se descoperă prin formule matematice, ci prin banii care s-au plătit pînă la urmă pe el
E o întrebare pe care şi-o pune toată lumea. Care e preţul corect al unui fotbalist? Cum se face o evaluare a sa atunci cînd se discută despre un transfer? De ce fotbalistul X a costat 20 de milioane de euro şi nu 30, iar pentru fotbalistul Y s-au dat doar 5 milioane, deşi el e clar mai bun decît Z, pentru care s-au achitat 10?
Dilemele au pătruns şi la Universitatea Politehnică din Valencia. Care a decis acum ceva vreme să-şi ofere serviciile prin crearea unui grup de lucru, format din 3 profesori de matematică, un fost fotbalist, doi ziarişti şi un avocat specializat în probleme sportive. Plecînd de la o teorie matematică a deciziilor multicriteriu, cunoscută ca AHP (Analytic Hierarchy Process), s-a creat un soft în care s-au înglobat diverse date tehnice, pase, goluri, minute, date personale, relaţia cu colegii, starea de disciplină, capacitatea de conducere a unui grup, aspecte contractuale, dar şi disponibilitatea clubului de care aparţine de a-l vinde.
Ultimul scos pe tapet este Fernando Llorente, campionul mondial de la Bilbao, despre care se spune că ar fi dorit de Real Madrid. De la Valencia s-a stabilit că preţul său trebuie să fie 33 de milioane de euro. Fix. Totul ar fi perfect şi dacă în fotbal s-ar ţine cont de matematică. Doar că, de la aceeaşi Universitate veniseră evaluările şi pentru doi fotbalişti ai Valenciei, David Villa şi David Silva. Primul a fost cotat la 45 de milioane, dar a fost vîndut la Barcelona cu 40, al doilea a fost cotat la 33,5 şi a fost dat lui City cu 30.
Fotbalul are legile lui, dar matematica nu e una dintre ele. Altele sînt datele. Dacă jucătorul vrea să plece, iar impresarul său - element cheie în majoritatea tranzacţiilor - are ceva stabilit, atunci pleacă pe doar 3 milioane, cazul lui Affelay la Barcelona. Aici s-ar putea interpreta puţin, dacă impresarul - elementul cheie, nu uitaţi - vede posibilitatea unui cîştig, găseşte el o cale pentru a convinge pe toată lumea şi a face posibilă tranzacţia. Dacă un alt club are disperată nevoie de bani, cazul Valenciei, vinde şi pe mai puţin, pentru că şi cei ce cumpără sînt în aceeaşi lume şi ştiu de problemele vînzătorului. Dar şi invers, dacă un club are bani şi are mare nevoie de un atacant, cazul lui Real Madrid în vara lui 2009, atunci clubul care vinde trage de preţ cît poate şi scoate 36 de milioane pentru Benzema. Sau 96 de milioane pentru Cristiano Ronaldo. Că de multe ori transferurile se dovedesc neinspirate, e deja o altă discuţie, care ţine şi ea de alţi factori, de alte teorii.
Pînă la urmă, studii se pot face. La toate facultăţile de pe planetă. Mă îndoiesc însă că la discuţiile dintre cluburi se face referire, măcar o dată, la aceste calcule. Iar răspunsul la întrebarea pe care şi-o pune toată lumea e limpede: preţul corect e cel plătit.
16 comments ↓
un editorialist bun..care imi plaje…tineti’o tot asa
Pretul ar putea fi corect daca cei ce practica acest comert ar fi ei corect ,dar atita vreme cit sunt implicati indivizi ca cei din clanul becali si nici platini,blatter si ceilalti nu sunt altceva decit niste complici,ce sa mai zici?Doar ca fotbalul e o mizerie mare in care indivizi dubiosi fac bani multi.
Pretul poate fi stabilit in functie de mai multe criterii.
Unul dintre criterii-mai mult decat subiectiv-este ,interesul particular al CUIVA.
Ce vreau sa zic ?
Eu cred ca Stancu,la ora actuala ,nu valoreaza mai mult de 2/3 milioane de euroi,dar bine indrumat(de cine?…de Hagi?!?…mira-m-ash !) ar putea ajunge sa valoreze si 23 de milioane.
Acum s-au dat pe el 6 milioane,fiindca de-o parte au fost cei de la Galata si de cealalta parte,au vorbit “aceeasi limba” ceilalti:Hagi,Ion si Gh.Becali…chiar va faceti ca nu vedeti nimic ?!?
ar mai trebui introdus un criteriu mai mult emotional si anume : ultima impresie ;acest criteriu are o mare importanta in sensul ca daca inaintea tranzactiei jucatorul face o partida fabuloasa e clar ca pretul cerut se va mentine sau chiar e posibil sa creasca iar daca jucatorul are ghinion si gafeaza monumental atunci pretul lui va scadea destul de mult.
@alex simplu, pai ronaldo a costat 94 de mil. daca s-au vandut 1.000.000 de tricouri cu numele sau in toata lumea, la un profit estimat in jurul a 30 euro/tricou, numai de aici si-au scos 30 de milioane. acum vine partea mai interesanta, actualmente, c. ronaldo are inscrise aprox 65 de goluri in mai putin de 65 de meciuri, ceea ce inseamna ca el castiga meciuri, implicit bani pt echipa. real madrid si-a scos de fiecare data banii platiti pe jucator plus ceva, la transferurile pe care au platit f multi bani (zidane, c. ronaldo, ronaldo, etc.)
Argumentele pe care le folosesti sunt pertinente, desprinse din concretetea negocierilor. Sunt evidente si se plaseaza in latura cifrelor din fotbal. Sustin ideea ta, insa printr-o prisma ceva mai “sentimentala”. Respect cifrele care monitorizeaza performanta, dar in fata unei formule care cuantifica in bancnote driblingul sau plonjonul, nu pot sa imi scot palaria. E subiectiv, dar e sincer.
Singurul amendament, sub imperiul aceluiasi subiectivism, il am fata de “limpezimea” raspunsului pe care il propui. Depinde de sistemul de referinta. Daca intram in jocul “cercetatorilor” din Valencia si transpunem realitati financiare + performanta in sume, numai ca facem invers, pretul corect nu devine cel platit. Ci unul pe care il poti calcula prin beneficiul total al transferului sau prejudiciul lui real. Un pret la fel de “riscant” si relativ, pe cat e cel iesit din “formule magice” spaniole….
ati ales taman doua exemple care va darama rationamentul, preturile calculate inscriindu-se,asa cum au zis si altii inaintea mea, in marje de eroare absolut rezonabile fata de cele platite efectiv
Pt “jos_cenzura”: bravo, perfect spus!
Sunt deacord cu normancboy si undo. Marja de eroare nu este deloc mare. Mai mult, avand doar 2 example, nu te poti exprima daca acel model este corect sau nu. Ai nevoie de un esantion mai mare.
Iar cei care negocieaza nu fac referiri la model, ci invers: modelul face referiri la ce negociaza agentii. Adica ia in calcul diferiti factori care pot fi adusi in discutie in mometul negocierii. Iar faptul ca este o marja de eroare, este pt ca modelul nu poate lua in calcul toti acesti factori, si factorii care nu sunt luati in calcul vor fi pusi pe seama unei erori. E doar statistica sau/si econometrie.
Slabut articol.
prin definitie “pretul” este o suma platita pentru achizitionarea unui produs.cat cer eu pe kilu de cartofi nu e pretul lor e doar o evaluare
“Primul a fost cotat la 45 de milioane, dar a fost vîndut la Barcelona cu 40, al doilea a fost cotat la 33,5 şi a fost dat lui City cu 30.”
Stimabile , luand in considerare multitudinea de necunoscute, marja de eroare obtinuta(10%-15%) este absolut rezonabila in cazul de fata.
Eu am o TEORIE mai simpla:Traim intr-o economie de piata,si atunci pretul se face in functie de CERERE SI OFERTA. Este pretul cel mai CORECT.
totusi exista un mecanism, chiar daca nu matematic, care sta in spatele unei cifre de transfer. de exemplu pe ronaldo s-a platit atat, pt ca se astepta sa aduca mai multi oameni pe stadion si sa vanda tricouri, etc. dar daca studiul a aratat la villa un pret de 45 si el a fost vandut cu 40, mi se pare destul de aproape de adevar.
Pretul corect e cel platit, bine zis! Totusi, in lumea fotbalului cred ca se exagereaza, fie ca vorbim de pretul jucatorilor sau de salariile lor. Indiferent ca luam in discutie cei mai buni fotbalisti din lume, nu inteleg cum un fotbalist poate sa coste 94 de milioane de euro…
affelay a ajuns la barcelona pe 3 milioane, pentru ca intra in ultimele 6 luni de contract si putea face uz de legea Bosman, macar asa au primit cei de le PSV o suma de bani in schimbul sau. ce-i drept, mai mult ca sigur cei de la barca au luat legatura cu agentul sau si “l-au sfatuit” sa nu semneze prelungirea cu psv. Preturuile platite pe villa si silva mi se par perfect normale, ca au fost cu 3-4 milioane mai putin, probabil a fost din cauza negocierilor. Oricum, interesanti oamenii de la Politehnica din Valencia!
daca lumea ar intelege ce explici aici, si faptul ca ultima fraza se refera la pretul tuturor lucrurilor, nu numai al fotbalistilor, am trai intr-o societate mai putin framantata si tensionata
Leave a Comment