În Europa civilizată se foloseşte din ce în ce mai rar termenul incurabil. La 41 de ani, Brian Laudrup a început cel mai greu meci din viaţa sa. Depistat cu cancer limfatic, fostul internaţional danez a început deja tratamentul şi spune că va învinge boala.
Era o zi ca oricare alta la Copenhaga. Început de septembrie, un pic rece, nimic deosebit totuşi, doar vara se cam terminase. Brian Laudrup se îndrepta către sediul televiziunii TV3, acolo unde colabora în ultima vreme. Avea o întîlnire cu Schmeichel, cu Eljjaer Larssen, şi ei colaboratori, dar şi cu şefii, pentru a pune la punct strategia de abordare a noului sezon. Postul deţine, printre altele, drepturile pentru Champions League, iar FC Copenhaga tocmai ce căzuse în grupă cu Barcelona, Panathinaikos şi Rubin Kazan.
În drum, Brian se decide să se oprească pe la clinica unde îşi făcuse, cu cîteva zile în urmă, analizele. Părea ceva de rutină, în fond are 41 de ani, a fost sportiv, iar condiţia fizică şi-o menţinuse foarte bine jucînd la echipa de old-boys a celor de la Lyngby, undeva în nordul Copenhagăi. Primul semn că e ceva în neregulă l-a primit la spital. De obicei, rezultatele analizelor se ridică de la parter, de la un ghişeu special. Acum, asistenta, parcă uşor jenată, i-a spus, fără să-l privească: “Mister Laudrup, trebuie să mergeţi la etajul doi să vorbiţi cu doctorul”. Ştia cine e, evident. Toată lumea îl ştie în Danemarca pe el şi pe fratele său, Michael, care acum antrenează în Spania, pe Mallorca.
Discuţia cu medicul a fost scurtă. “Brian, nu vreau să lungim lucrurile. Analizele nu-s chiar grozave. Ţi-am descoperit un cancer limfatic. Dar avem o şansă. Sîntem într-o fază incipientă, eşti tînăr, eşti puternic, iar medicina a făcut minuni în ultimii ani. Există tratamente care au dat rezultate, însă trebuie să participi la această luptă sută la sută. Psihicul e foarte important în astfel de situaţii. Aş vrea să începem chiar de mîine”.
Condamnare? Nu, o luptă
Cancer. Un cuvînt pe care nimeni nu ar dori să-l audă vreodată. În România anului 2010, unde bebeluşii se luptă cu flăcările, iar o fractură sau o banală apendicită pot duce la moarte, un diagnostic precum cel primit de Brian Laudrup înseamnă o condamnare. Dacă nu la moarte, la o viaţă de coşmar, petrecută între indiferenţa unor doctori prost plătiţi şi incertitudinea din farmaciile scumpe şi prost aprovizionate.
România face parte însă, mai mult conjunctural e limpede, dintr-o comunitate europeană unde cancerul nu mai reprezintă de mult o sentinţă, ci o invitaţie. La luptă. Un meci cu boala, din care de foarte multe ori ea, maladia, termină prin a fi învinsă.
Un nou meci, cea mai mare provocare
Uşor ameţit, Brian Laudrup coboară treptele spitalului. Nu din cauza bolii, căci ea încă nu-i dăduse nici un semn, ci din cauza veştii primite. N-o mai observă pe asistenta care ar fi vrut să-l încurajeze. Amînă pentru două ore şedinţa de la televiziune şi merge acasă. De pe drum îşi sună soţia, pe Mette, pe care o roagă să-şi amîne pauza de prînz şi să vină pînă acasă. Între timp vorbeşte şi cu Michael, fratele său mai mare, care tocmai terminase antrenamentul cu Mallorca. Împreună stabilesc ceea ce au de făcut.
“Ştiu că astfel de veşti circulă foarte repede, iar din lipsa informaţiilor, realitatea începe să devină distorsionată. De aceea am decis să dau un comunicat de presă, pentru ca lumea să ştie exact şi să afle de la mine”, avea să explice Brian. “Sînt şocat, sîntem şocaţi şi eu, şi familia mea. Dar am fost încurajat de ceea ce mi-au spus doctorii, aşa că începînd de astăzi am de jucat un nou meci. E cea mai mare provocare din viaţa mea, dar am alături familia şi pe toţi cei apropiaţi, aşa că sper să cîştig şi acest meci”.
Buletin medical
Cancerul limfatic e o formă a cancerului care afectează sistemul imunitar. Primele simptome sînt febră persistentă, stare accentuată de oboseală şi pierdere în greutate, astfel că de cele mai multe ori pare că e vorba de o gripă banală. Dacă e descoperit în faza de început, cancerul limfatic poate fi vindecat, iar pacienţii tineri răspund foarte bine la tratament. Care constă în intervenţii chirurgicale, chimioterapie şi radioterapie.
EI AU ÎNVINS CANCERUL
LIUBO PENEV. 44 de ani. Azi antrenorul lui Bratu la Litex Loveci, fostul internaţional bulgar a fost depistat la începutul anului 1994 cu cancer testicular, motiv pentru care n-a putut fi inclus în, probabil, cea mai bună “naţională” de fotbal din istoria Bulgariei, cea de la World Cup ‘94. După un an de tratament, boala a fost învinsă.
JOSE FRANCISCO MOLINA. 40 de ani. Pe cînd era titularul postului de portar la Deportivo La Coruna, în octombrie 2002, a anunţat că suferă de cancer testicular. A fost operat de urgenţă, a ratat tot sezonul 2002-2003, dar s-a refăcut complet şi a revenit la prima echipă a lui Depor.
LANCE ARMSTRONG. 39 de ani. La 25 abia împliniţi a fost diagnosticat cu cancer testicular plus tumori metastazate la plămîni şi la creier. Tratamentul a impus o operaţie şi chimioterapie. Deşi, iniţial, sansele lui de supravieţuire erau la cote scăzute, şi-a revenit complet. Mai mult, s-a întors la ciclism şi a stabilit un record de 7 victorii consecutive în Turul Franţei (1999-2005).
MARIO LEMIEUX. 44 de ani. Avea numai 27 de ani şi jumătate cînd a aflat că suferă de boala Hodgkin, o formă de cancer limfatic. A făcut anunţul în ianuarie 1993, iar la scurt timp a început un tratament agresiv de radioterapie. Cariera, dar, mai mult decît atît, viaţa îi erau în pericol. A lipsit numai două luni de pe gheaţă, însă s-a retras la finalul sezonului pentru a da prioritate sănătăţii.
MARTINA NAVRATILOVA. 54 de ani. În aprilie a făcut public faptul că i s-a detectat un cancer la sîn, în urma unei mamografii de rutină efectuate în ianuarie. A suferit o intervenţie chirurgicală, apoi a făcut terapie cu radiaţii, iar după numai cîteva săptămîni a jucat într-un meci demonstrativ, alături de Sampras, Agassi, Federer, Nadal, cu scopul strîngerii de fonduri pentru sinistraţii din Haiti.
27 comments ↓
Pagini: [2] 1 » Afiseaza toate comentariile
in fam am un caz de cancer si va zic sincer knd auzi un asanenea diagnostic ….ramai fara speranta..mai ales knd exista si probleme financiare iar doctorii iti spun fara pic de jena preturile.5mil mie,5mil la rezidenti,3mil anestezist etc.salariul fiind de 6 milioane….din cauza doctorilor mor oamenii in romania
Dumnezeu sa il ierte si sa il pazeasca si sa ne pazeasca pe toti
Multa sanatate, Brian!
Nu prea suport eu niciun site de fotbal din Romania insa domnul Niculesc merita tot respectul meu. Un adevarat jurnalist si un om deosebit. Este foarte implicat in tot ceea ce face si mereu lasa o impresie demna de un profesionist.
Cu tot respectul, Riciu.
”România face parte însă, mai mult conjunctural e limpede, dintr-o comunitate europeană unde cancerul nu mai reprezintă de mult o sentinţă, ci o invitaţie. La luptă. Un meci cu boala, din care de foarte multe ori ea, maladia, termină prin a fi învinsă.”
Parca n-ar fi totusi Romania, nu? Cand fraza e lunga….se pierde si sirul…
Articolul bun Andy dar… nici in Romania, nici in lume bebelusii NU se pot lupta cu flacarile. Fara aparare sunt victime. Multi spun ca a fost neglijenta eu ii spun “Fate”. Cred ca lupta cu cancerul este un apanaj a celor puternici. Indiferent de tara, de standarde, omul este cel care decide. Stiinta si medicina sunt instrumentele care-l ajuta in inclestarea cu necrutatoarea boala. Apropos de Magic Johnson ce se mai aude?
felicitari andrei niculescu!!!!tot respctu pt un om ca dumneavoastra!!!!lucrati la un ziar dependent de gigi becali sau clanu becali mai degraba!!!unde rating-ul este pe primu loc!!!!bvo domnule andrei niculescu a-ti relatat o fapta foarte grea si dificil de controlat!!RESPECT ANDREI NICULESCU!!!!
trist!!!!nu comentati peste limita!!!!nimeni nu stie ca este in sufletu unui om bolnav de cancer decat acelora care sunt bolnavi!!!cei care nu sunteti in masura va rog cititi si incercati sa varsati o lacrima!!!atat!!!
Ce dur.. Numai Dumnezeu iti poate da puterea sa treci peste o astfel de boala, si un echilibru psihologic. Good luck, Brian Laudrup!
trist, dar adevarat…din pacate
Va scrie un bolnav de leucemie diagnosticat in 2006 si pot spune ca aproape am invins boala!!!Da se intampla in Romania mai exact la clinica de hematologie Iasi si coincidenta sau nu am jucat si eu fotbal in divizia C in perioada1978-1986.Pot sa va mai spun ca dupa primele sedinte de chimioterapie nu mi-a cazut niciun fir de par?!Dna Doctor intrebandu-ma daca am facut sport,organismul de sportiv lupta altfel!Deci se poate trata si in ROMANIA,cancerul si fara sa dau niciun ban[va rog sa ma credeti].Referitor la articol :multa SANATATE lui Brian si cu siguranta va invinge boala,sunt convins 100%.
PS La ultimul examen citogenetic rezultatul a fost NEGATIV dar urmez in continuare tratament cu GLIVEC compensat 100% de Casa de Sanatate!!!Deci si in ROMANIA se invinge CANCERUL,stimatii cititorii!!!
rubin kazan nu s-a calificat in UCL!
Complet eronat! Nici in Romania nu mai exista termenul “incurabil” cind vine vorba de cancer. Ar trebui ori sa te documentezi temeinic cind te apuci de scris, ori sa renunti la asemenea minciuni. Chimioterapie se face cu succes si la noi, si nu numai in clinicile particulare. Singura problema o constituie costul ridicat al tratamentului. Ridicat pentru omul de rind, dar care nu constituie o problema pentru un VIP…
Bun articolul dar si comentariul lui Mihai.
Adica, oricine daca ar fi avut banii lui Laudrup, sau Lance s-ar fi tratat la clinici bune din strainatate (unde culmea ironiei ar fi incaput poate tot pe mana unor doctori romani, dar care castigand mult mai mult decat ar fi facut-o in tara, si-ar fi adus imediat aminte de juramantul lui Hipocrate).
Brian Laudrup mare fotbalist dar si un mare caracter.
Sa-ti dea dumnezeu putere sa treci peste acest hop.
Bravo Andrei Niculescu pentru articol.
multa sanatate si sa auzim numai de bine!
articol de presa, nu cancan;
nu se prea gaseste in ziua de azi;
bunul simt lipseste cu desavarsire, ca si multe altele care ar trebui sa ne caracterizeze
pacat; poate intr-o buna zi ne vom trezi din cosmarul asta care se numeste romania; poate ca tot aici dar peste vreo 20 de ani(eu sper macar la atat), sau poate ne trezim in alta tara, ….
nu stiu, fiecare cum isi doreste
eu stiu ca m-am cam saturat
imi pare rau, si totusi nu-mi pare
Te felicit pentru articol…desi informatia propriu-zisa din el e sumbra…
E oarecum nedrept ca mari sportivi,oameni valorosi,care au facut si fac ceva in viata,sa ajunga sa lupte in meciuri d-astea crunte!Pe de alta parte uneori D-zeu le da unora sa duca mai mult,tocmai pentru ca sunt oameni puternici si pot s-o faca!
Multa Sanatate,Brian!Un mare fotbalist!
Lupta Brian,cu aceeasi tenacitate cu care ai facut-o pe teren, soarta ii ajuta pe luptatori.Insanatosire grabnica!! Dumnezeu sa te ajute!
fratzica.. apendicita, nu-i chiar banala..! ma refer la diagnosticul apendicitei..! deci.. ar fi bine sa nu formulezi “banala apendicita”… desigur ca nu stii ca 30-45 % din interventiile chirurgicale, la femeile tinere ,pe “apendicita” dovedesc un apendice normal, neinflamat.. ceea ce arata ca.. de fapt nu o fost apendicita..
deci.. 
cant despre.. primii 3 sortivi pe care i-ai dat ca exemplu.. ei o avut cancer testicular.. unul dintre putinele.. daca nu chiar singurul tip de cancer.. care raspunde la chimioterapie.. chiar si in stadiu de metastaze..! iar.. navratilova.. poate si-o depistat cancerul de san in stadiu incipient.. altfel.. nu mai era printre noi:)
Pagini: [2] 1 » Afiseaza toate comentariile
Leave a Comment