Toate articolele
Cele mai noi articole de Radu Naum
Ușor cu Nicușor

O bună parte din interviul de la aeroport Stanciu l-a petrecut explicându-şi nemulţumirea faţă de presa din România şi povestind, destul de întortocheat, de ce nu merita să se spună că… Să se spună ce? Că Stanciu e supărat pentru […]

...

Proştii, hoţii şi vardiştii

Pentru dl Ţiriac, care între hoţi şi proşti îi alege pe hoţi, o întrebare simplă, de prost: oare ce s-ar face hoţii fără proşti? Ar trebui, Doamne păzeşte!, să pună mâna să muncească. Sfârşitul lumii! Ieşirile în stradă de felul […]

...

Cu dinţii şi cu unghiile

Steaua n-a făcut nimic definitiv cu victoria asta. Demonii rămân. Mârâielile patron-antrenor au continuat şi după cel mai mare succes din 2017. Slăbiciunile, neînţelegerile fundamentale nu se sparg la primul val. După amărăciuni, suspiciuni, acuzaţii interne şi damf greu de […]

...

Heirup!

„Să aducem un pic de bucurie celor stau prin trafic”. Cam aşa a justificat Alin Petrache, într-o emisiune TV, transferul Cristinei Neagu. Genial! Deci la asta ar frisona bucureştenii în timp ce dau în gropi, se benoclează la semafoarele bălăngănindu-se […]

...

Treceţi pe suc!

Messi e enervant. Dar aşa erau şi Cruyff, Merckx, Spitz (Mark, nu ăla cu care trag fotbaliştii). Aşa sunt toţi cei foarte buni, care mai au şi tupeul să reziste la vârf. Absolutul lor ne sufocă. Instalarea excelenţei e percepută […]

...

Radu Naum

Evadat din Turul Franței, s-a oprit o perioadă pe semicerc. Acum e în suprafața de pedeapsă. Are opinie, și ca editorialist, și ca moderator

Scriu aici de ceva vreme aşa că, orice aş zice, puhoiul de cuvinte din spatele meu m-ar băga cu capul la fund. Cert e că am început să public graţiei tatălui meu, care mi-a pus o pilă la locul lui de muncă. Se întîmpla între Craiova şi Steaua, acelea care au bătut istoria cît a fost caldă. După ’90 am lucrat cu această echipă a Gazetei cîţiva ani pe cînd se ziarul era poreclit „Sportul roşu”, apoi am trecut, cum ar spune Luke Skywalker, de partea cealaltă a sticlei.

Am revenit cu rubrica pe care o ţin şi astăzi acum aproape 20 de ani. Pfff! E de-a dreptul enervat să contabilizezi asemenea hălci biblice de timp! Doina Stănescu – uitat să nu-i fie numele! – a avut un rol atunci, în afară de cei pe care îi citiţi încă în ziar şi alţii care s-au răspîndit prin lume. Tot pe atunci s-a pus la cale aventura comentariului în Turul Franţei, care a căpătat sare, piper şi un anumit tip de graseiaj.

Editorialele au fost mereu contraponderea vorbelor care au curs cînd la marginea vreunui bazin olimpic, cînd fugărind răspunsuri prin studiouri pline de nervi. Nu ştiu cînd a trecut tot acest timp. Sînt aproape de a mă crede în situaţia doamnei aceleia care ajunge la doctor, iar acesta, chestionînd-o despre vîrstă şi auzind că „mă îndrept către 40”, întreabă: „din ce direcţie?”.