Mircea Pățitul

Nu încape îndoială că reîntoarcerea lui Rednic înseamnă un plus pentru fotbalul românesc

Pentru că vorbim despre un fost superjucător, cu 83 de prezențe în națională, dar și despre cel mai galonat dintre actualii antrenori de Liga 1. Care a cucerit șase trofee de-a lungul carierei, inclusiv două titluri de campion. Cu Rapid în 2003 și cu Dinamo în 2007. Adevărat, a obținut ultimul trofeu în 2011, Cupa Azerbaidjanului cu Hazar Lankaran, ceea ce nu modifică însă datele problemei. Rednic e un antrenor de calitate, verificat.

Automat, reîntoarcerea lui trebuie privită ca un câștig pentru Dinamo, club ce și-a făurit un trist renume, de neinvidiat, din a schimba tehnicienii ca pe cămăși. Calculând din vara lui 2017 încoace, Rednic e al cincilea pe listă, după Contra, Miriuță, Bratu și Niculescu. Și din pricina acestei păguboase instabilități, formația roș-albă a căzut pe locul 12, în buza retrogradării!

Cum se simțea nevoia unei mâini forte, capabilă să pună ordine în vestiar, suflarea dinamovistă a salutat venirea lui Rednic. Cu personalitate și experiență, părea omul ideal să redreseze corabia avariată. Iar primele semne au fost mai mult decât îmbucurătoare. Mircea a dat asigurări că echipa va ieși rapid din subsolul clasamentului și se va califica în play-off. N-a promis, a garantat.

Fanii „câinilor” au reținut cu mândrie și că Rednic nu le-a rămas dator eternilor rivali de la Steaua, azi, de la FCSB. S-au simțit măguliți, poate chiar răzbunați, când acesta i-a pus la punct pe Mihai Stoica („Luțu 2”). Apoi pe Dică („Pe când eram eu aici, Steaua avea antrenor, pe Olăroiu!”) și pe Gigi Becali („Să învețe să bea!”). Regretabil e însă că nu s-a oprit. A continuat să lanseze săgeți împotriva lui Șumudică, a lui Contra și a lui Claudiu Niculescu, ironii ieftine. Dincolo de considerația pentru Rednic, am apreciat ca deplasată, prea agresivă, atitudinea lui că nimeni nu știe nimic, iar el le știe pe toate!

Pe Niculescu avea și mai puține motive să-l înțepe, din moment ce Mircea însuși a trecut recent prin momente la fel de neplăcute. Pe post de Stan Pățitul, a fost demis pe parcursul lui 2018 de două echipe! La jumătatea lui februarie, de Mouscron din Belgia și la începutul lui octombrie, de Al Faisaly din Arabia Saudită. Pe cea dintâi, pe care o salvase spectaculos de la retrogradare în sezonul precedent, a lăsat-o pe locul 12 din 16. La cealaltă a rezistat doar cinci meciuri, din care a strâns patru puncte mari și late!

A mai surprins ceva legat de revenirea lui. De unde era convins, gata să parieze, că o va duce pe Dinamo în play-off, Mircea s-a sucit după 1-1 acasă cu Călărași și a amenințat că pleacă în caz că nu i se aduc imediat câțiva jucători, neapărat doi fundași centrali! De acord că efectivul „câinilor” e slăbuț, dar Rednic n-a știut asta înainte de a iscăli contractul? A plonjat cu capul înainte într-un bazin fără să se intereseze dacă e sau nu apă în el? În fine, în achiziționarea urgentă de jucători, prioritar străini, deoarece perioada de transferuri e închisă la noi, se va implica și fiica sa, Luana, care e impresar? Dacă da, va ieși iureș.

Tocmai pentru că-l stimez pe Rednic, îi reamintesc că un antrenor valoros scoate rezultate cu lotul de care dispune, nu se lamentează și nu cere întăriri pe ton ultimativ. În cazul în care a semnat cu Dinamo în necunoștință de cauză, Mircea a greșit. Pentru că nu l-a silit nimeni să preia o echipă în care nu credea.