Vorbe goale
Ne-am obișnuit ca Gigi Becali să bată câmpii, numai că de data asta, să mă ierte, a luat-o mai razna ca oricând!
Delirând la DigiSport, a sugerat că a primit pentru Dennis Man o ofertă de 14 milioane de euro, pe care însă, fără să precizeze clubul interesat, a refuzat-o. A explicat de ce nu vrea momentan să se despartă de Man și, la fel, de Florinel Coman, ambii de 19 ani. Deoarece perlele coroanei vor putea fi vândute curând cu mult peste 14 milioane. „Nu voi da niciun jucător talentat sub 25 de milioane!”, a adăugat latifundiarul. Vorbea serios, nu glumea.
Becali nu s-a oprit. Considerându-l pe Florin Tănase „cel mai bun la ora actuală”, nu s-a sfiit să-i includă pe Man și pe Coman în categoria „geniilor” și a continuat să-și ia viteză. „Când voi vinde un fotbalist cu 300 de milioane de euro, ce veți zice?”, a întrebat. După care, ca să spulbere orice dubiu, a promis că va scoate din transferuri un miliard de euro în viitorul deceniu!
Într-adevăr, de când a devenit Gigi Becali patronul ei, Steaua a vândut en gros. Peste 40 de jucători în ultimii 15 ani. Pe de altă parte, prețurile pe piața continentală au explodat, unele tranzacții efectuându-se la sume aberante, parcă ireale. Astfel, PSG a plătit Barcelonei pentru Neymar 222 de milioane de euro, Manchester United lui Juventus 105 pentru Pogba, Bale a ajuns de la Tottenham la Real Madrid pe 101 milioane și așa mai departe. Elemente ce atestă, calculând și salariile faraonice ale starurilor, că fotbalul nu mai e chiar în toate mințile. A pierdut măsura.
Constatările de mai sus ar fi în avantajul lui Becali. Dacă alții vând scump, ar putea obține și el, logic, prețuri mai mari. În teorie e corect. În practică însă, nu e mai greu, ci de-a dreptul imposibil, utopic. Din două motive fundamentale. Pentru că maximum ce a încasat all-time Steaua din vânzarea unui jucător, pentru Stanciu de la Anderlecht, s-a ridicat la 8,8 milioane. Dar și pentru că, argument decisiv, cota fotbaliștilor noștri pe plan internațional e în vertiginoasă și permanentă scădere. În limbajul peluzei, e la blană.
Ar trebui să recunoaștem că, din pricina rezultatelor slabe ale „naționalei” (Danke, Herr Daum!), fotbalul tricolor a pierdut teren și, concomitent, din preț. El alunecă pe tobogan de când s-a retras Generația de Aur. Dar a mai fost și mai e ceva care-l trage în jos: cu foarte rare excepții, băieții noștri plecați afară au dezamăgit pe linie. Neconfirmând, au transformat promisiunile în țepe. Ca atare, românii sunt mai puțin căutați peste hotare. Din ce în ce mai puțin.
Realizat de Crăițoiu și Udrea în Gazeta de miercuri, tabloul la zi al „stranierilor” ilustrează convingător afirmația precedentă. Probabil că Anderlecht va lua de la Sparta Praga cam jumătate din banii dați pe Stanciu. Tottenham s-a păcălit cu Chiricheș plătind 8,5 milioane Stelei și cedându-l lui Napoli pe 7. La fel au pățit Southampton cu Gardoș, Galata cu Stancu, Sevilla cu Rusescu etc.
Iată de ce, dincolo de a amuza, făgăduielile lui Becali că va rupe norii și va vinde de un miliard de euro în 10 ani sună ca niște vorbe goale. Par basme de adormit copiii din clasa pregătitoare. Par ori chiar sunt.