Altă mâncare de pește

Echipa a terminat sezonul 2015-2016 în afara play-off-ului, locul 4 din play-out constituind un eșec pentru o triplă campioană, dar suporterii nu și-au pierdut cumpătul.

Insist că Deac merita considerat MVP-ul partidei Dinamo – CFR, 0-2, întâlnire care a reinstalat formația clujeană în fruntea clasamentului. De ce Deac? Pentru că i-a pasat lui Omrani la primul gol și a scos penalty-ul din care Culio a stabilit scorul final. Mai presus de aceste realizări, starul de 31 de ani al CFR-ului a impresionat în faza în care, deși lovit peste picior de Oliva, n-a căzut, ci a alergat împleticit mai departe. În cele din urmă, dezechilibrat, a căzut, dar a fost prea târziu pentru ca Hațegan (impecabil duminică) să mai sancționeze intrarea neregulamentară a argentinianului. „Centralul” lăsase avantaj.
Unii vor întreba de ce revin asupra unei secvențe care aparent nu spune mare lucru?

Părerea mea, ca și a celor care au comentat-o în emisiunea lui Dan Udrea de la Telekom Sport, Panduru și Balaj, e că ea spune foarte mult. În sensul în care Deac a dovedit, pe lângă valoare, și caracter. Altminteri, dacă s-ar fi prăbușit din piedica lui Oliva, l-ar fi obligat pe arbitru să arate punctul cu var. Spre lauda lui, clujeanul a respectat fotbalul și, implicit, s-a respectat pe sine. Evitând să forțeze, s-a comportat ca un profesionist veritabil. A demonstrat asta de fiecare dată, în orice împrejurare.

Cel mai simplu e să judecăm că ardeleanul Deac, născut la Bistrița, lansat la Dej și afirmat la Cluj (7 trofee cu CFR, două titluri, trei Cupe ale României, două Supercupe), e mai matur decât colegii lui din restul țării. Mai așezat, mai responsabil. E ceea ce sudiștii ar trebui să recunoască fără să se simtă rușinați. Ei ar fi superiori la alte capitole. Sunt mai spontani, mai inventivi, mai temperamentali, mai dezinvolți, nu-i momentul să lărgesc comparația.

Mai e de luat în calcul, greșesc?, și amănuntul că jucătorii din Gruia sunt învățați altfel, educați într-un anume fel, deoarece clubul lor e altfel. Mai serios. Mai decent. Mai rezervat. Mai acoperit. Când a avut rufe murdare, CFR nu le-a spălat în public, nu și-a pus niciodată poalele în cap. Cea mai bună dovadă constă în aceea că, spre deosebire de agitația care a cuprins, ca o boală de nevindecat, ca o nebunie, alte grupări intrate în insolvență, CFR a depășit lin momentele respective. Fără crize, cu tact, cu răbdare.

Echipa a terminat sezonul 2015-2016 în afara play-off-ului, locul 4 din play-out constituind un eșec pentru o triplă campioană, dar suporterii nu și-au pierdut cumpătul. Nu i-au înjurat nici pe jucători, nici pe antrenori. După cum, spre deosebire de fanii altor formații, ai lui Dinamo, de pildă, n-au cerut capul președintelui ori pe cel al acționarului. Nicio clipă nu le-a trecut prin minte să-i amenințe și cu atât mai puțin să sară la gâtul lor. Suferind în tăcere, au așteptat să răsară din nou soarele.

Suporterii au înțeles că Iuliu Mureșan și Arpad Paszkany, care nu mi-au fost foarte simpatici, și-au propus să salveze corabia și n-au reușit. Detaliul că doctorul Mureșan e și acum la conducere depune mărturie că în Gruia se servește altă mâncare de pește decât în Ștefan cel Mare.

Când numeroase voci susțin că investitorul oficial al CFR-ului, Marian Băgăcean, e doar de fațadă și că banii ar veni din Germania de la Abris Lelbach ori din Austria de la Gerald Schweighofer (versiune dezmințită de cel vizat), liderul la zi al Ligii 1 dispune. Are dare de mână. Larg la pungă, după ce i-a luat pe Costache și pe Mailat, îl vrea și pe albanezul Qaka de la Iași. Aceasta ar fi încă o explicație grație căreia CFR e peste Dinamo. Nu doar în clasament.