Să nu ne aruncăm!

Prima observație legată de meciurile noastre din cupele europene e aceea că ele s-au bucurat de un interes deosebit: 5 partide au adunat aproape 90.000 de suporteri.

Cronologic, 34.000 la FCSB, 4.500 la Viitorul, 27.000 la Dinamo, 18.000 la Craiova (care a jucat la Severin) și 2.800 la Astra. Doriți o comparație? Iat-o pe cea mai la îndemână: în ultima întâlnire din campionat disputată acasă, FCSB a avut 10.000 de spectatori, Dinamo 7.000, Craiova 700 (adevărat, cu Chiajna și tot la Severin) etc. Fără să ne îmbătăm cu apă rece, să admitem că miza și firma adversarilor au atras lumea în tribune. Cu precădere reputația lui Bilbao și a Milanului.

S-a mișcat mai cu viață și publicul din Giurgiu, de la care, îmi cer scuze, nu-s prea multe de așteptat. Când vinzi toate vedetele și faci un modus vivendi din sărăcie, din zgârcenie ori din amândouă, ba și un titlu de glorie, riști să transformi o echipă de top într-una de duzină, sortită mijlocului clasamentului. Riști și reușești. Dacă vrei puțin, atât obții. Concret, Astra a dezamăgit la 0-0 cu modesta Oleksandria, probă că n-a tras nici măcar un șut pe spațiul porții ucrainene!, dar speră să câștige în retur. Greu de crezut.

Dând Cezarului ce i se cuvine, adică remarcând că numai Viitorul a terminat învingătoare, recunosc că impresia cea mai bună au lăsat-o Dinamo și Craiova. Determinați, lipsiți de complexe, „câinii roșii” s-au ridicat, îndeobște în repriza secundă, la înălțimea bascilor de la Bilbao, dar și la cea a entuziaștilor lor fani, care au oferit din nou o scenografie spectaculoasă. Faptul că ea l-a sedus până și pe celebrul Rivaldo, încântat să-și vadă fiul marcând un supergol, vorbește de la sine. La rându-i, Contra a demonstrat că are capacitatea de a transmite jucătorilor energie și ambiție, patos. Mai merită adăugat că echipele românești au devenit furnizoare de goluri antologice, cel înscris de Rivaldinho din acțiune completând lista bijuteriilor create de Budescu și de Cr. Ganea din lovituri libere.

Un sincer bravo Craiovei, care nu s-a speriat de faima adversarului, și chiar s-a luat de gât cu el! Din postura de sac de box, căci clubul peninsular a investit în achizițiile din această vară cât bugetul grupării oltene pe 35 de ani!, Universitatea a jucat curajos și Dumnezeu știe încotro s-ar fi îndreptat meciul în cazul în care Mitriță, singur cu Donnarumma, ar fi deschis scorul în minutul 22! Spre lauda sa, Mangia s-a folosit de prilej pentru a bloca „diavolul milanez”. A arătat prin asta că-i meseriaș, detaliu care n-a surprins foarte tare din moment ce el a pregătit vreme de 2 ani Italia U21. Deoarece acolo nu ajung să răspundă de o „națională”, ca la noi, loseri gen Doru Isac, Andrei Spier sau Sandu Tăbârcă! Puțin probabil că Universitatea se va califica, nu mai crede nimeni în minuni, dar să reținem că ea a muncit și a plăcut joi seara.

Cu excepția Craiovei, toate celelalte „ambasadoare” ale fotbalului nostru păstrează șanse reale de calificare, mai mari ori mai mici. În pole-position pare să se găsească Viitorul, unica învingătoare, chiar dacă Hagi, realist, lucid, susține că „nu trebuie să fim considerați favoriți”, iar Apoel, stupefiant, l-ar fi demis pe antrenorul olandez Been după doar 3 partide oficiale! FCSB (căreia i-am dedicat recent un articol) are motive întemeiate, citiți valoare, să spere în continuarea cursei, însă nici pentru ea returul nu va fi floare la ureche. Cum nu va fi nici pentru Dinamo, cu o misiune încă și mai dificilă.

Există și varianta ca niciuna dintre formațiile românești să nu-și atingă scopul, acest pericol e real, nu inventat. Ca atare, să fim optimiști, dar cu măsură, să nu ne repezim!