Se repetă istoria?

FCSB n-a reușit s-o bată pe Viktoria Plzen la București, ba a și fost condusă în două rânduri, din pricina faptului că mulți dintre jucătorii săi, prea mulți!, au dezamăgit.

Dacă Budescu, Teixeira și Momcilovici au evoluat la nivelul dorit, ceilalți au decepționat.

Mai ales Enache, Bălașa, Larie și Tănase, dar și căpitanul Alibec, pe care Dică l-a și scos după pauză. Din păcate, restant la pregătirea fizică în urma unei accidentări, Alibec s-a dovedit pe cât de ineficient, pe atât de irascibil. Ar fi timpul să se calmeze, să înțeleagă că încredințarea banderolei presupune mai multă seriozitate și mai multă răspundere. Altminteri, de data asta nu-l contrazic pe Gigi Becali, Denis își va tăia singur craca de sub picioare.

Peste toți s-a ridicat Budescu, tipul de fotbalist care nu-i doar capabil să câștige un meci, ci chiar îl câștigă. Marcând un gol magnific din lovitură liberă și servindu-și coechipierii cu câteva mingi luminoase, vecine cu geniul precum cea de la ratarea lui Teixeira (28), Budescu l-a umilit iar pe Daum, care nu l-a inclus nici măcar în lot, darămite în echipă națională, pentru meciul decisiv și eșuat din Polonia!

Fără să insist, mă minunez de părerile antrenorului german. Acesta i-a remarcat marți seara, în fruntea listei, pe Tănase și pe Enache, între cei mai șterși dintre roș-albaștri, amândoi notați cu 4 în Gazetă! Am auzit opinia, absolut năucitoare, că Daum i-a lăudat pe cei doi pentru că îi place să fie pozitiv, să încurajeze. Să fie nu doar pozitiv, să fie și sănătos, dar atunci trebuia să se facă predicator, nu selecționer!

În rest, defensiva FCSB a gafat iar și pentru că, îmi cer iertare, era de așteptat să greșească în condițiile în care, cu excepția lui Momcilovici, componenții ei nu-s ce-ar trebui. Au valoare de Liga 1, discutabil și acest aspect, nu și pentru cupele continentale. Ele reprezintă altă dimensiune, altă mâncare de pește. Vina că Bălașa și Larie, adesea și Enache, folosit însă pe un post ce nu-i convine, par uneori picați din Lună nu-i aparține exclusiv lui Dică. Ea trebuie căutată mai degrabă în lojă decât pe banca tehnică. N-ai cum să visezi la grupele UCL când fundașii tăi centrali obișnuiesc să-și dea cu stângul în dreptul și să lase kilometri de spații libere!

Dică a procedat corect când nu s-a sfiit să-l înlocuiască pe Alibec, deși introducerea lui Gnohere a adus forță, nu și subtilitate. Rafinamentul a dispărut o dată cu accidentarea lui Budescu, numai să schimbarea acestuia cu Achim n-a mai fost la fel de inspirată. Aici s-ar plasa și rocada Enache – Morais, în sensul în care Enache nu s-a simțit în apele sale ca fundaș de bandă și nici Morais ca, surpriză!, mijlocaș central. În disputa cu un adversar agresiv și direct ca Plzen, prezentat de Dică însuși ca „folosind pase lungi și exploatând la maximum mingea a doua”, se recomanda utilizarea unui mijlocaș mai înalt și mai robust decât brazilianul suit din linia de fund. În urma războiului mulți viteji s-arată, dar n-ar fi stricat ca Morais și Enache să fi rămas pe posturile consacrate. Personal, cred în viitorul de antrenor al lui Dică. Apreciez însă că el acuză, logic, lipsa de experiență, din care motiv a și părut depășit de importanța partidei. Parcă dominat de propriii jucători, ușor complexat.

După acest 2-2 de la București, rezultat ce merită socotit echitabil, Viktoria va aborda returul ca favorită. Ceea ce nu înseamnă însă, nu-i un îndemn de fațadă, patriotard, că FCSB n-are șanse la Plzen, acolo unde, după egaluri pe teren propriu, Petrolul în 2014 și Astra în 2016 au învins și au mers mai departe. Să sperăm că istoria se va repeta: dacă au putut Petrolul și Astra, ar trebui să poată și FCSB!