Frumoasa fără noroc

Germania a cucerit în premieră Cupa Confederațiilor, 1-0 în finala cu Chile, izbândă însă mai puțin scontată, chiar dacă Draxler et Comp. au venit în Rusia cu rangul de campioni mondiali.

Au obținut titlul în Brazilia 2014, turneu în cadrul căruia Mannschaftul a zdrobit în semifinale echipa țării gazdă cu un neverosimil 7-1! Totuși, nemții nu erau considerați favoriți de data asta deoarece Low deplasase un lot mai degrabă experimental, cu doar 3 fotbaliști (Ginter, Mustafi, Draxler) de pe lista din 2014.

Corect, din vechea garnitură s-au retras Lahm, Schweinsteiger și Klose, dar majoritatea titularilor, Neuer, Hummels, Boateng, Khedira, Kroos, Ozil ori T. Muller, continuă să fie în activitate, chiar în mare formă. Low a preferat însă să-i menajeze. Încă mai mult, a îndrăznit să arunce în luptă următoarea promoție de talente, generația promisiunilor Timo Werner (21 de ani) și Leon Goretzka (22). Punct ochit, punct lovit. Deși n-a strălucit în ultimul act al competiției, această selecționată de rezerve a luat trofeul și, odată cu el, cele 4,1 milioane de dolari oferiți de FIFA ocupantei locului 1.

Adevărul e că nemții, cotați cu prima șansă după ce îi demolaseră cu 4-1 pe mexicani în semifinale, s-au chinuit cu Chile. Au deschis scorul în minutul 20, când Marcelo Diaz i-a făcut cadou mingea lui Werner, iar Timo i-a pasat-o lui Stindl pentru o simplă formalitate, după care au tras din greu, la jug. Chiar au suferit, sud-americanii controlând partida, dar încurcându-se copilărește la finalizare. Dovadă a dominării chiliene stă caseta tehnică, pro Vidal la toate capitolele: 61 la sută posesie, 9-4 la cornere, 21-8 la șuturi etc. Altfel spus, Chile a jucat, Germania a învins, disciplina tactică și rigoarea fiind, prin tradiție, calitățile Panzerului. Nu cred că exagerez scriind că Chile a arătat ca o fată frumoasă, dar lipsită de noroc. Genul care nu se mărită ușor.

De precizat că germanii au irosit după gol câteva ocazii, ceea ce n-a schimbat însă impresia generală, aceea că băieții lui Pizzi s-au bătut singuri. Oricum, duminică seara, la Sankt Petersburg, în fața a peste 57.000 de spectatori și pe un stadion-bijuterie, a cărui construcție a înghițit circa un miliard de dolari, am asistat la o demonstrație de fotbal cinic și, ca atare, nedrept. Nu mi s-a părut corect ce s-a petrecut într-un meci pe care l-au pierdut tocmai cei care au jucat mai mult și mai bine. Doar că ne aflăm în 2017 și contează mai puțin spre deloc cine joacă. Important e cine câștigă, căci fanfara cântă numai pentru învingător. La rându-i, istoria reține doar numele acestuia. Ca și în viață, e cum se întâmplă să fie, cum cade, nu cum ar trebui să fie.

Consecință a succesului din Cupa Confederațiilor, crește numărul specialiștilor ce se referă, mai des și mai apăsat ca oricând, la supremația nemților în fotbalul contemporan. Respectivii au în vedere că, pe lângă titlul suprem din 2014, Germania a disputat finala JO 2016 și s-a încoronat deunăzi campioană continentală la U21, succese care depun mărturie convingătoare despre seriozitate, perseverență și metodă. Altfel spus, despre mentalitate. Rămâne să hotărască fiecare dintre noi dacă mai e loc în această captivantă poveste și pentru estetică. Pentru spectacol.