Castraveți la grădinar
Ați văzut în Gazeta de joi că Daum nu-i singurul antrenor cunoscut a cărui carieră a intrat în declin.
Pe lista celor aflați pe pantă descendentă, chiar dispăruți din aria performanței, figurează tehnicieni ajunși cândva în vârful ierarhiilor, unii cotați peste actualul responsabil al „tricolorilor”. E vorba despre Sacchi, Eriksson, Cuper, Scala și alții, care au obținut succese mai mari decât Daum, au câștigat Cupa Campionilor, Cupa UEFA sau/și Supercupa Europei. Consumă victoriile, dar și eșecurile. Uzează.
În galeria prăbușiților, să le spunem așa în afara oricărei tente peiorative, se înscrie și actualul selecționer al României. Între 1992 și 2005, Daum a cucerit titlul în Germania, în Austria și, de 4 ori, în Turcia, ultima sa izbândă datând din 2009. Atunci a luat Supercupa cu Fenerbahce. Ulterior însă, a mers din rău în mai rău, cea mai convingătoare dovadă constând în aceea că până să semneze cu FRF, pe 7 iulie 2016, a rămas 28 de luni pe bară, fără angajament!
De altfel, încă înaintea perioadei respective, a întâmpinat serioase dificultăți profesionale. Nici la Eintracht Frankfurt, nici la FC Bruges și nici la Bursaspor n-a făcut mulți purici. A plecat repede. În 2011 a fost demis de Eintracht, care a și retrogradat, după nici două luni. Apoi a stat la Bruges din 9 noiembrie 2011 în 30 iunie 2012 și la Bursa din 14 august 2013 în 24 martie 2014, câte 8 luni!
Din păcate, a dezamăgit și cu „naționala” noastră. La capătul a 8 meciuri, n-are o linie de clasament slabă, ci de-a dreptul îngrijorătoare: 2-3-3, golaveraj 10-8, raport de goluri însă, atenție!, rotunjit în două partide jucate în superioritate numerică. Cu Armenia și cu Chile, prima chiar din minutul 4. Dacă scoatem din calcul aceste întâlniri, una 5-0, alta 3-2, reiese că „tricolorii” au marcat două goluri mari și late în 6 partide, ceea ce e jenant de puțin! Spre știința celor care consideră că presa îl vânează pe Daum, cele de mai sus sunt cifre, nu păreri. Sunt certitudini, nu speculații.
În tristul context în care calificarea noastră la CM 2018 e iremediabil compromisă, amicii lui Daum au lansat zvonul că un club important din lumea arabă moare de dorul și de dragul antrenorului german. Ca atare, ar fi dispus să-i plătească acestuia 2,5 milioane de euro pe an, de 5 ori contractul de la FRF! Să mă ierte Andrei Vochin, consilierul prezidențial care a făcut anunțul la TV, dar mi-e teamă că ne ia de naivi, de fraieri. Umblă să vândă castraveți la grădinar.
Nu zic că nu-i posibilă versiunea lui Vochin. Azi e posibilă orice minunăție, dar mi se pare ilogic să se întâmple așa, nefiresc. Să înțelegem că Daum a șomat 2 ani și 4 luni, apoi a preluat echipa României și aproape a îngropat-o, moment în care, hocus-pocus, a apărut o superofertă pentru el! Justificată de ce, de o suită de rezultate proaste și de ratarea prezenței la CM 2018?! Creadă cine-o vrea, eu mă abțin.
Ar mai fi destule de discutat pe marginea concluziei că Daum a însemnat și înseamnă o alegere neinspirată. Greșită. Că România e pe locul 4 în preliminariile mondiale, poziție ocupată în alte grupe de superformații gen Insulele Feroe, Cipru și Azerbaidjan! Că majoritatea „tricolorilor” au cote în accentuată scădere pe transfermarkt.
Inclusiv B. Stancu, golgeterul la zi al reprezentativei cu 3 goluri în mandatul neamțului, a pierdut 1,2 milioane de euro de la instalarea lui Daum. Stanciu a pierdut și mai mult, 1,5 milioane. Despre toate astea, cu un viitor prilej.