Hațegan la oftalmolog!
Surprinzător, două dintre „sferturile” Cupei României, Poli Timișoara – CFR Cluj și CSU Craiova – Dinamo, au urmat scenarii parcă trase la indigo. Deși ambele au rămas devreme cu câte un om în minus, gazdele au reușit, Craiova la Severin, […]
Surprinzător, două dintre „sferturile” Cupei României, Poli Timișoara – CFR Cluj și CSU Craiova – Dinamo, au urmat scenarii parcă trase la indigo. Deși ambele au rămas devreme cu câte un om în minus, gazdele au reușit, Craiova la Severin, să ducă meciurile în prelungiri și să se califice după penalty-urile de departajare. Ba chiar, încă o coincidență, de fiecare dată s-au executat câte 7 lovituri de la 11 metri. Partidele respective au mai avut ca numitor comun erorile de arbitraj, consemnate majoritatea în favoarea oaspeților, însă despre ele vom vorbi mai la vale.
Concret, Poli a jucat în 10 din minutul 49, iar Craiova din 63, ceea ce ne obligă să elogiem determinarea formațiilor antrenate de Ionuț Popa și Gigi Mulțescu. Să remarcăm modul în care, uneori eroic, ele n-au renunțat la luptă, în ciuda faptului că adversarii erau socotiți superiori valoric (CFR) ori de același nivel (Dinamo). Tocmai pentru că trupa din Gruia a abordat întâlnirea de pe Bega ca deținătoare a trofeului, triumful Timișoarei e foarte prețios. El se cuvine lăudat fără rezerve.
Se poate spune că Ionuț Popa, pe care un coleg inspirat l-a numit „Ranieri de România”, a mai făcut o minune ducând-o pe Poli, echipa nimănui, înglodată în restanțe și penalizată cu 14 puncte, în semifinalele Cupei României, după ce a calificat-o în finala Cupei Ligii și a urcat-o, măcar provizoriu, pe locul 5 în play-out. Personaj pitoresc, „Popică” mai scapă câte o glumă deocheată. Altminteri însă, aici nu încape îndoială, se dovedește un antrenor de top, meseriaș și sufletist. Știind ce sărăcie și ce dezinteres îl așteptau, altul ar fi dat bir cu fugiții. Nu și Ionuț Popa, om de caracter și de cursă lungă. Lui i se va datora, dacă se va împlini, salvarea miraculoasă a unei corăbii sortite naufragiului.
Învinsele din „sferturi” n-au jucat rău. Au pierdut pe mâna lor, CFR decontând excesul de încredere în sine al lui Larie, iar Dinamo emotivitatea lui Patrick Petre și a moldoveanului Spătaru. Pe lângă lucruri bune, au arătat însă și destule lacune, cu precădere în ofensivă. De presupus că, adormindu-le vigilența, omul în plus le-a îndemnat să se considere câștigătoare înainte de termen. Dacă pe Poli și pe Craiova eliminările suferite le-au mobilizat, chiar le-au îndârjit, adversarele lor s-au culcat pe o ureche, convinse că succesele vor pica din cer. S-au păcălit.
Întorcându-ne la cavalerii fluierului, Ad. Cojocaru la Timișoara și Ov. Hațegan la Severin au comis greșeli flagrante. De la Cojocaru, care l-a eliminat ușor pe Șeroni și a abuzat de avertismente (nu-i vina lui la oprirea eronată a lui Bărbuț pentru ofsaid, e a tușierului S. Stoianov), n-aveam pretenții deosebite. Arbitru de pluton. De la Hațegan însă, cotat numărul 1, chiar aveam pretenții. Mari pretenții. Din păcate, el s-a comportat ca un începător în minutul 74, când Popescu l-a faultat în careu pe Bancu, iar Hațegan a decis, împotriva evidenței, că olteanul a simulat! Alte faze se puteau interpreta, eliminarea lui Băluță, galbenul arătat (corect) aceluiași Popescu etc, nu însă și cea descrisă mai sus. A fost 11 metri indiscutabil, mie în sută, de-aia a și primit „centralul” nota 4 în Gazetă.
Jos pălăria pentru cariera internațională a lui Hațegan! Numai că, să mă ierte, arădeanul are o problemă, ba încă gravă. Altfel nu se explică cum de gafează meci de meci, din ce în ce mai clar și mai des! Când nu vezi (sau te prefaci să nu vezi) că Bălașa l-a prins de tricou în careu pe Fl. Coman la Viitorul – Steaua, după care o comiți 10 zile mai târziu la Craiova – Dinamo, eroare de diletant, ceva nu-i în regulă. Pentru că lui Hațegan nu i-ar strica să consulte un oftalmolog, CCA ar trebui să-i lase timp liber să meargă la medic. Cât mai repede.