Ciurli Burli în Tuvalu!

Meciurile Dinamo-Craiova și Gaz Metan-Steaua au demonstrat că atunci când joacă pe iarbă, nu pe arături ca la Tg. Mureș, echipele noastre pot oferi fotbal de calitate.

Implicit, un spectacol agreabil, la care suporterii, 10.000 pe Arena Națională, 7.000 la Mediaș, merg cu interes și de care se despart cu regret.

Ambele partide amintite au plăcut. Au avut ritm, nerv, tensiune. Întrucât despre prima, disputată sâmbătă, s-a mai scris, notez numai că Steaua a smuls egalul de la Mediaș cu emoții și cu șansă. În ciuda deselor schimbări din distribuție, despre care el însuși a precizat că „n-au adus nimic nou”, Reghecampf încă n-a găsit formula de succes. Cu Alibec la finalizare ori la serviciu, o tot caută și n-o găsește! Gazul a fost chiar mai aproape de victorie, Steaua fiind din nou salvată de intervențiile inspirate ale portarului Niță. În general, echipele lui Pustai, ca și cele pregătite de Grozavu, practică un joc aplicat și agresiv. Într-un cuvânt, modern.

Aș fi tratat extins meciurile de mai sus, dar m-a împiedicat un eveniment petrecut deunăzi. Foarte important, crucial, acesta m-a silit să-i acord un spațiu corespunzător. El se leagă, ați ghicit?, de vizita pe care competentul președinte al FRF, Răzvan Burleanu, a efectuat-o săptămâna trecută la Teheran, unde a semnat un tratat de colaborare cu omologul său local, Mehdi Taj. Zău, era neapărat cazul să strângem relațiile cu fotbalul prieten din Iran, prieten și vecin , căci între București și Teheran distanța în linie dreaptă se rezumă la 2.500 de kilometri. La rându-le, „naționalele” țărilor noastre au dat piept adesea de-a lungul anilor. O dată în 1976, a doua oară în 1977 și gata! Ca atare, să ignorăm amănuntul că nu s-au mai întâlnit de fix 4 decenii, ce înseamnă 4 decenii în raport cu istoria?! Nimic, zero!

Președintele Burleanu merită lăudat pentru inițiativă, deoarece îi vom vedea pe antrenorii și arbitrii noștri învățând de la cei persani, copiindu-i pe aceștia. Nu zâmbiți!, în actualul clasament FIFA Cola-Cola, România se află pe poziția 40, în vreme ce Iranul e pe 32, exact locul ocupat de „tricolori” când a preluat Burleanu șefia FRF! Ce contează că de la venirea acestui iscusit conducător, care a promis marea cu sarea, nu s-a câștigat niciun loc, dar s-au pierdut 8?! Noi să fim sănătoși că pe Ciurli Burli, vorba lui Răzvan Boanchiș, nu-l doare gura să ne spună că lucrurile merg strună, că ne vom califica la Mondialele 2018 din Rusia și că la vară va fi cald.

Pe parcursul sejurului asiatic, Burleanu s-a întâlnit și cu Javad Nekounam, 151 de selecții în reprezentativa Iranului. Nu-s convins că Number One l-a recunoscut pe ex-mijlocașul Osasunei. Probabil însă că a reușit asta însoțitorul său, directorul general federal Radu Vișan, cetățeanul care nu s-a sfiit să declare, când s-a trezit parașutat la FRF, că în viața lui n-a văzut un meci de fotbal nici măcar la televizor!

Dincolo de felicitările adresate celor doi oficiali, insist că fotbalul românesc chiar avea imperioasă nevoie, ca peștele de apă, să se apropie de cel persan, a nu se confunda cu străvechiul și mândrul popor iranian! Avea nevoie precum chelul de o tichie de mărgăritar! Altfel, sunt planificate vizitele neostenitului Răzvan Burleanu în Kiribati și în Tuvalu, pe când voiajul profesional în Insulele Galapagos e programat pentru 2018. La drum, prezidente, că lumea-i largă!