Arbitrul din vecini
Șumudică a exagerat declarând că arbitrul a venit de la 30 de kilometri. Distanța dintre Genk din Belgia și Haarlem din Olanda, unde locuiește Gozubuyuk, e de 200 de kilometri.
Astra n-a mai repetat la Genk victoriile de la Londra, Plzen și Viena, așa că, învinsă la limită în Belgia, a ieșit din Europa League. A părăsit însă competiția onorabil și i se cuvin felicitări pentru cel mai lung traseu românesc din actuala stagiune.
Fiind singura noastră echipă prezentă în primăvara continentală, ea a adunat cele mai multe puncte pentru coeficientul țării, 9. Bilanț superior celui al Stelei (6,5) și, firește, al codașelor Viitorul și CSMS Iași (câte 0,5).
Judecând obiectiv, Astra nu merita să se califice în dauna lui Genk, mai bună pe ansamblul celor două partide. Puțin mai bună, dar suficient pentru a-i permite să meargă mai departe. Practic, campioana a pierdut cursa pentru „optimi” pe teren propriu, unde a izbutit să egaleze abia în minutul 90!
Conform obiceiului, ea n-a dezamăgit în deplasare. Dimpotrivă, a jucat curajos, cu tupeu. Din păcate, Budescu a irosit în minutul 42, șut peste din poziție ideală, cea mai mare ocazie a meciului! Una pe care altădată n-ar fi ratat-o și să fi vrut!
Iată însă că i se poate întâmpla și unui „artist” să fie trădat de glezna fină! Să greșească la fel cum a comis-o Lung jr. în clipa în care, păcălit de vânt, n-a calculat corect traiectoria loviturii libere executate de la 25 de metri, spre colțul lung, din care au înscris gazdele. Nu-i însă normal, de acord cu mine?, să aruncăm cu pietre în doi jucători care în repetate rânduri au pus zdravăn umărul la izbânzile Astrei.
Deși D. Niculae a alergat 70 de minute ca la 20 de ani, campioana a resimțit, logic, plecarea lui Alibec.
Acesta fixa 2-3 fundași adverși, îi căra după el. Dar și fără Denis, Astra a fost periculoasă. A acoperit judicios terenul, s-a lăsat rareori depășită de elanul adversarilor și, spre lauda ei, nu s-a închis. N-a refuzat jocul. În apărare, banda ei dreaptă, cu mijlocașul Al. Stan coborât fundaș, a început foarte rău, dar și-a revenit pe parcurs. Cert e că rareori s-a observat, dacă s-a observat vreodată, că Genk evoluează acasă și are o medie de vârstă sensibil mai mică.
Altfel, giurgiuveanul care sunt n-ar dori să-i ridice mingea la fileu lui Șumudică și, purtat de valul patriotismului local, să arate cu degetul spre arbitrul Serdar Gozubuyuk. Deciziile eronate ale acestuia, majoritatea nefavorabile Astrei, mă obligă să afirm însă că UEFA a gândit prost când a trimis la Genk un „central” de 31 de ani, deci fără experiență, ba și dintr-un oraș situat în apropiere.
Șumudică a exagerat declarând că arbitrul a venit de la 30 de kilometri. Distanța dintre Genk din Belgia și Haarlem din Olanda, unde locuiește Gozubuyuk, e de 200 de kilometri. Oricum, Comisia UEFA, în care e membru și Kyros Vassaras, președinte CCA, trebuia să evite o asemenea delegare. Tocmai pentru că, iată, ea a putut naște suspiciuni și speculații. Și chiar a născut.
Nu pretind că Astra a pierdut meciul și calificarea din pricina unui „central” pokerist și suspectat de blaturi, vezi articolul lui Theo Jumătate din pagina 9! Totuși, olandezul a umplut formația dunăreană de cartonașe galbene. L-a sancționat aiurea pe Al. Stan, dar la intimidare, încă din minutul 10.
Apoi, la lovitura liberă din care a înscris Pozuelo, Boubacar a pus mâna stângă pe acesta, dar nici nu l-a tras, nici nu l-a împins pe spaniol. Cum fotbalul rămâne un sport de contact, jocul trebuia lăsat să continue.
Părerea mea, ca și a lui Ion Crăciunescu, e că Gozubuyuk nu i-a acordat Astrei penalty la J. Morais în minutul 28. Ulterior și la Budescu în minutul 56 (portarul Ryan n-a atins mingea, ci picioarele românului), însă n-are rost să ne facem sânge rău! Chiar a fost frumos, dar și frumosul are un sfârșit. Bravo, Astra!