„Vânătoarea de englezi”

Declanşate pe Stade-Velodrome din Marsilia cu ocazia meciului Anglia-Rusia şi continuate în zona Vechiului Port din oraşul respectiv, manifestările huliganice continuă să preocupe aici, la Euro, în cel mai înalt grad

Conform surselor oficiale, scenele de război au generat 35 de răniţi, dintre care 7 spitalizaţi. Majoritatea britanici, aceştia acuză mai ales traumatisme faciale: nasuri rupte, maxilare fisurate, plăgi craniene etc. Un englez de 51 de ani, lovit în cap cu o bară de fier, încă nu şi-a recăpătat cunoştinţa. Starea lui e gravă după ce, victimă a unui prelungit stop cardiac, a avut nevoie să fie reanimat. Concomitent, 10 persoane, reţinute în diferite comisariate de poliţie, urmează să fie judecate în regim de urgenţă pentru violenţă asupra organelor de ordine şi distrugere de bunuri publice. Se preconizează alte arestări în finalul operaţiunii identificate de presa din Hexagon ca fiind „La chasse a l’Anglais”. Vânătoarea de englezi, în traducere liberă.

Ameninţări gratuite

Ca primă consecinţă, UEFA a întrunit Comitetul Executiv şi a dat un ultimatum taberelor implicate. Ameninţând cu descalificarea echipelor Angliei şi Rusiei, „în cazul unor noi violenţe”, le-a atras atenţia celor două guverne şi federaţii să intervină energic pentru ca suporterii lor să se comporte „cu responsabilitate şi cu respect”. Dacă Londra a reacţionat imediat comunicând că va suplimenta contingentul de poliţişti trimis peste Canalul Mânecii, Moscova s-a făcut că plouă, deşi e clar că ruşii au început şi tot ei au alimentat scandalul. Cât despre ameninţarea cu posibila excludere din competiţie, nimeni nu crede că se va pune în aplicare. Vorbim totuşi despre două mari puteri din lumea fotbalului, şi nu doar, greu de sancţionat. În paralel, şi despre mii şi mii de fani, unii fără vină, ale căror drepturi nu pot fi călcate în picioare. Pe cât de frumoasă, democraţia înseamnă o treabă destul de complicată. Nu-i normal să pedepseşti pe unul deoarece a greşit vecinul său.

Franţa în culpă! Doar ea?

Cel mai simplu e să condamni Franţa că n-a luat, în calitate de organizatoare a turneului final, toate măsurile spre a fi evitate asemenea încăierări. Să-i reproşezi că e incompetentă, neputincioasă. Într-adevăr, aşa şi e, dar numai până la un punct. Până acolo unde, de pildă, nu s-a îngrijit suficient ca între suporterii ruşi şi cei britanici de pe Stade-Velodrome să existe o zonă neutră. Ori, ca ultimă soluţie, un baraj de poliţişti (jandarmi) mai amplu. Atunci ruşii n-ar fi năpădit ca o hoardă, n-ar fi produs atâtea victime şi atâtea stricăciuni.

Într-un moment în care, eveniment comic, un fan croat a pătruns nestingherit pe gazonul de la Parc des Princes din Paris pentru a sărbători alături de Modrici golul înscris de acesta în poarta Turciei, am avut încă o dovadă că dispozitivele de securitate din stadioane lasă de dorit. Eu însumi am trăit o experienţă de acest gen când am ajuns la Stade de France, vineri seara, cu maşina proprie fără să fi fost controlat foarte atent! Înainte de intrarea în parkingul oficial, pentru care primisem ecuson, poliţiştii mi-au deschis portbagajul, dar nu s-au uitat la el decât vreo 5 secunde! Sub hainele de-acolo, ca şi sub cele întinse şi pe bancheta din spate, puteam să ascund un întreg arsenal sau chiar nişte bombe! Evident că, ironia unui coleg, figura mea prezenta încredere, atât că nu glumeşti în asemenea împrejurări şi nici nu iei lucrurile la preţ de matineu!

Trenul cu bere!

Slăbiciunilor generale li s-au adăugat, din păcate, unele locale. Bunăoară, în ziua partidei Anglia-Rusia, cotată de risc ridicat, vânzarea băuturilor alcoolice s-a interzis numai în zona arenei, nu şi în restul oraşului. Fanii au băut nestingheriţi în centru, mulţi dintre ei au venit la stadion pe trei cărări. Am văzut într-un ziar o imagine semnificativă: vagoanele TGV-ului care i-a transportat pe insulari de la Paris la Marsilia erau pline de cutii goale de bere, cu sutele, cu miile!

A fost, şi e, cu atât mai greu să-i stăpâneşti pe suporterii străini luaţi de apă cu cât parte dintre aceştia au ales să intre în Franţa nu direct, ca să fie verificaţi la aeroport, ci din Elveţia sau din Italia. De unde se trece în Hexagon ca prin brânză. Surse autorizate pretind că englezii trebuiau să expedieze o listă cu 3.000 de huligani care au interzis pe stadioane. Au expediat-o, dar degeaba: niciunul dintre aceştia n-a fost depistat la graniţă! Ruşii, care ar deţine şi ei o listă cu numai 150 de nume, nici măcar nu s-au obosit s-o trimită. Deşi e cunoscut şi recunoscut faptul că derbedeii din Funny Friends, ultraşii lui Lokomotiv Moscova raşi în cap şi tatuaţi de sus până jos, sunt organizaţi în stilul unei grupări paramilitare. Unii dintre ei n-au lipsit de pe Stade-Velodrome!

UEFA arătată cu degetul!

De acord că şefii fotbalului continental au serioase motive să le reproşeze gazdelor CE că au rămas datoare pe ici, pe colo. Că sunt descoperite la unele capitole, în special la cel privind vigilenţa pe stadioane, condiţiile de securitate. Pe de altă parte însă, francezii nu pleacă ochii în pământ, se apără şi, în stilul „tricolorilor”, contraatacă mai tăios ca aceştia. Organizatorii le impută oficialilor UEFA că, din raţiuni economice şi pentru a le face pe plac televiziunilor, au impus ca al 3-lea meci al fiecărei zile să se dispute în grupe de la ora locală 21:00! Să înceapă şi, mai ales, să se termine foarte târziu, programare ce-ar favoriza, sub protecţia nopţii, ieşirile huliganice.

Promptă, reacţia de la Nyon a sărit că nicio municipalitate n-a refuzat să găzduiască o anume partidă, fie ea şi cu risc sporit, aşa că le sugerează membrilor Comitetului de organizare să se uite mai des în ograda proprie şi mai rar spre deloc în a altora. Evident că fără polemică nu se poate, dar asta contează mai puţin. Dacă, Doamne ajută!, incidentele de la Marsilia nu se vor repeta, Euro 2016 va fi apreciat drept o reuşită şi din punctul de vedere al securităţii. Iar noi, cei de-aici, ne vom bucura c-am scăpat uşor.

Paris, 13 iunie 2016