Rădoi va merge și la Coverciano

Pe drumul de întoarcere din Sri Lanka, ex-Ceylon, unde am petrecut o scurtă vacanță la 35 de grade, am făcut escală în Du
bai.

Deși mai vizitasem cel mai mare oraș al Emiratelor Arabe Unite, am rămas de-a dreptul uluit de ce-am văzut, șocat. Ca prin miracol, pe locul pe care acum un deceniu se întindea deșertul au apărut alți zgîrie-nori, ale căror geometrii înfruntă gravitația și pun la încercare fantezia. Te uiți la ei și crezi că visezi. Clădirea Burj Khalifa, burj însem
nînd turn în arabă, e cea mai înaltă de pe planetă: are 828 de metri!

Senzația de science-fiction m-a însoțit și miercuri seara, cînd am vizitat “casa” lui Al Ahli, echipa antrenată de Cosmin Olă
roiu din iulie 2013. Îmi cer scuze, dar pică orice comparație, fie ea și trasă de păr, între această bază de pregătire și cele de la, să zicem, Mogoșoaia, Ghencea ori Săftica.

În privința dotării, puzderie de terenuri cu nocturnă, vestiare subterane, săli de forță și de alergare cît niște catedrale, bazine acoperite, cabinete medicale ultramoderne etc., cantonamentele din România sînt devansate cu ani-lumină de cel al vicecampioanei EAU, la care au apelat recent Inter, Milan și, ultimul oaspete de seamă, Borussia Dortmund. Fără exagerare, vechi, prăfuite, bazele noastre aparțin unor vremuri depășite și îngropate. L-am întîlnit la Ahli și pe internaționalul german Jerôme Boateng, fundașul lui Bayern aflîndu-se în grija doctorilor clubului arab după o ruptură musculară gravă, suferită la jumătatea lui ianuarie 2016.

Bref, expresia folosită de unii dintre noi, superior, în zeflemea, cum că “Olăroiu antrenează la cămile” e o aiureală, o prostie. Sub aspectul condițiilor, al programelor de pregătire și de urmărire a jucătorilor, recenta fi
nalistă a Ligii Campionilor Asiei e cu mult înaintea oricărei formații românești, cu foarte mult. Practic, vorbim despre alt timp și despre alte unități de măsură. Despre toate astea veți putea citi într-un amplu interviu pe care, împotriva obișnuinței, Olăroiu l-a acordat pentru Gazetă și pe care ziarul îl va găzdui săptămîna viitoare.

Altfel, chiar m-am mirat descoperindu-l la antrenamentul lui Ahli pe Mirel Rădoi. Am înțeles că venise la stadion să-i întîlnească pe coechipierii din sezonul 2014-2015, iar în Dubai să-și achite, între două avioane, angaralele la vila pe care o deține în Palm, zona selectă în care e vecin cu Olăroiu. Mirel mi-a spus că frecventează în continuare școala de antrenori de la Chișinău, dar se va înscrie în paralel și la cea de la Coverciano, lîngă Florența, în ideea că bacalaureatul nu-i condiție sine qua non la italieni și că peninsularii eliberează licențe mai repede decît moldovenii. Licența C, de pildă, în numai 6 săptămîni.

În ciuda experienței nefaste de pe banca Stelei, Rădoi mi s-a părut senin, mai degrabă rela
xat decît mîhnit. Jovial. “Toate începuturile sînt grele și nu pot învinovăți pe nimeni pentru gre
șelile mele”, am consemnat pe parcursul unui antrenament la care am asistat unul lîngă celălalt. După ședința de pregătire, Mirel s-a băgat la o “miuță” cu Oli și staff-ul acestuia.

Joi dimineață, Rădoi și soția au zburat înapoi la București cu o cursă FlyDubai. Au călătorit, firește, la business class.