Pancu, omul care aduce succesul

Accidentarea suferită de Daniel Pancu sîmbătă, în întîlnirea cu U Cluj, s-a dovedit mai puțin gravă decît s-a crezut în prima clipă. Rezonanța magnetică a evidențiat numai o leziune a ligamentului colateral intern al genunchiului drept, ceea ce ar putea […]

Accidentarea suferită de Daniel Pancu sîmbătă, în întîlnirea cu U Cluj, s-a dovedit mai puțin gravă decît s-a crezut în prima clipă. Rezonanța magnetică a evidențiat numai o leziune a ligamentului colateral intern al genunchiului drept, ceea ce ar putea duce la o pauză de maximum 5-6 săptămîni. Inițial, s-a vorbit despre tot atîtea luni de absență, ba chiar, deoarece fotbalistul în discuție a împlinit 34 de ani pe 17 august, despre încheierea carierei lui. Din fericire, golgeterul Rapidului s-a ales doar cu un fel de entorsă, chinuitoare, însă ușor de vindecat.

Ca să scape de ea mai repede, Pancone a plecat marți dimineața la Belgrad, urmînd să se trateze, alături de Ștefan Grigorie, în clinica de medicină tradițională a Marijanei Kovacevici. Tămăduitoarea i-a avut pacienți, printre alții, pe Dani Coman, Zicu, Raț și Chiricheș, dar și pe Gerrard, Lampard și Van Persie. Cu ajutorul Marijanei, al mîinilor ei miraculoase, Pancu speră să-și reia antrenamentele chiar spre sfîrșitul lunii în curs.

Asta ar fi, să zic așa, partea -plăcută a lucrurilor. Cea neplăcută se leagă de faptul că, în ciuda făgăduielilor repetate, lui Pancone i s-au lungit urechile așteptînd degeaba propunerea de reînnoire a contractului, scadent în vară! Patronul Copos, președintele Zotta și antrenorul Lucescu susțin că oferta există, numai că, bizară treabă, aceasta nu mai apare și îi produce jucătorului, normal, destule griji. Pentru că altfel s-ar fi simțit el, evident mai liniștit, în cazul în care ar fi plecat în Serbia cu viitorul asigurat. Altfel ar fi suportat, mai zîmbitor, și durerile, nu?

Răzvan afirma deunăzi că “loialitatea lui Pancu merită răsplătită”. Corect, din moment ce fotbalistul respectiv, acum pentru a cincea oară în tricoul Rapidului, e socotit unul dintre simbolurile echipei. Și pe bună dreptate deoarece a evoluat pentru ea în 211 meciuri și a înscris 78 de goluri. Dar și mai mult. Să observăm că Pancone trebuie considerat și un simbol al succesului giuleștean în condițiile în care, cu excepția anului 2008, cînd a prins numai 7 partide înainte de a se transfera la Groznîi, în toate celelalte perioade petrecute de el în vișiniu, Rapid a cucerit măcar un trofeu: Cupa în 1998, campionatul și Supercupa în 1999, -Cupa și Supercupa în 2002, Cupa în 2006, adică 6 trofee. Prezența lui poate însemna o promisiune și pentru 2012?

Iată de ce, mai bine spus și de ce, suporterii îl iubesc pe Pancu și-l vor în continuare pe cel care a mai comis-o în afara terenului bînd cîte un șpriț sau conducînd pe contrasens, dar care s-a comportat mereu pe teren ca un profesionist desăvîrșit. Care se respectă pe el însuși și își respectă adversarii. Din păcate, prețuirea tehnicienilor și admirația fanilor nu țin loc de semnătură pe contract! Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște, acesta e un proverb care nu prea are trecere în Giulești, nu credeți, domnule Copos?