May 2009 ↓

Cît timp fotbalul nostru 
va persista în greșeala de a-și neglija propriile talente, nici că va izbuti vreodată să progreseze!

Duminică, un prieten m-a sculat cu noaptea în cap. Am ridicat telefonul fiind convins c-o să mă întrebe, asemenea altora, care echipă va cîştiga titlul? Sau dacă Steaua ori Rapid va prinde Europa League? Nu, el s-a grăbit să mă ia la rost:  Ce v-a determinat să daţi iar pe site ceva cu Sdrobiş, cine mai e şi Sdrobiş ăsta?!”.

L-am avertizat că Sdrobiş a făcut destule în fotbal şi merită ascultat. Cel care I-A DESCOPERIT PE CHIVU, pe V. Badea, pe D. Rednic, pe V. Tănase şi pe alţii, chiar poate avea păreri, nu-i un oarecare. Apoi am închis şi, curios, am intrat pe www.vochin.ro să văd ce-a spus tehnicianul care a activat de-a lungul timpului, numai în eşalonul de elită, la CSM Reşiţa, Unirea Brăila, FC Maramureş, Oţelul Galaţi şi “U” Cluj, dacă n-oi fi uitat vreuna.

Am citit interviul realizat de Răzvan Rotaru şi i-am dat dreptate lui Sdrobiş în pledoaria lui privind NEVOIA DE RECONSTRUCŢIE a fotbalului, operaţiune de maximă urgenţă. Între altele, actualul manager al Aerostarului Bacău reclama faptul că sumele considerabile încasate din vînzarea talentelor autohtone, începînd cu căpitanul “naționalei”, s-au folosit aiurea! Grav și trist e că nu s-a pus nimic în locul lor. Milioanele de euro s-au cheltuit nu pentru a creşte copii şi juniori, ci pentru a achiziţiona jucători de peste hotare, cîteodată şi antrenori, care au
decepţionat în majoritatea cazurilor. S-au dovedit FALSE VALORI ori măcar îndoielnice. Nu recurg la nume căci ele sînt bine cunoscute.

 În România, există în acest moment numeroși jucători tineri buni, cu care ar trebui să se lucreze. Oraşe precum Arad, Ploieşti sau Constanţa constituie adevărate mine de aur în materie de fotbalişti, dar echipele din zonele respective au retrogradat din cauza jucătorilor 
de mîna a treia, aduşi din cine ştie ce ţară”, a adăugat  Sdrobiş şi s-ar cuveni să fim din nou de acord cu el.

Să admitem că lucrurile stau foarte prost. Prezentul 
e în pericol, însă ŞI MAI AMENINŢAT E VIITORUL. Nu vine nimic din urmă ori vine puţin, iar asta se întîmplă nu 
atît din pricina lipsei fondurilor, cît a unei mentalităţi păguboase, pe care oficialii nu-şi propun s-o schimbe. 
Nu vor şi nu încearcă nici conducătorii cluburilor, nici ai Federaţiei. Fotbalul se apropie cu paşi repezi de buza prăpastiei, dar cei răspunzători de soarta lui nu mişcă 
un deget, ca în povestea cu drobul de sare.

Cînd Barcelona, proaspăta campioană continentală, a aliniat în finala de la Roma 7 titulari formaţi de ea, cîte dintre echipele noastre se pot lăuda cu aşa ceva? Ușor de răspuns, NICI UNA, nici chiar cele cu bugete substanțiale, gen CFR Cluj, Steaua, Dinamo, Rapid ori FC Vaslui, care preferă să cumpere en-gros jucători de duzină din lumea largă, neglijîndu-i implicit pe tinerii din propria ogradă!

Din păcate, Sdrobiş şi alţii ca el vorbesc degeaba, nu 
îi aude nimeni. Ba încă unii, aidoma prietenului meu, îi şi 
iau peste picior: niște idealişti ce bat cîmpii, nişte apucaţi, nişte duşi cu pluta! De fapt însă, repet, ei au perfectă dreptate. În măsura în care, şi cu VINOVATĂ ÎNTÎRZIERE, fotbalul românesc nu se va trezi la realitate, va merge 
în jos, nu în sus. Iremediabil în jos.

În loc să-l cheme la ordine pe unul dintre subalternii lor, şefii Federaţiei îi permit să-şi facă mendrele!

Aşadar, după ce Craiovei i s-a refuzat licenţa într-o primă instanţă, astfel se şi intitulează forul condus de Vasile Vlăduţă, Comisia de licenţiere în primă instanţă, Apelul aceluiaşi sistem, prezidat de Ionuţ Iavor, a întors în unanimitate decizia iniţială şi i-a recunoscut Universităţii DREPTUL DE A JUCA mai departe în Liga I. Cazul părea închis şi lucrurile intrate pe un făgaş normal. Practic, nu mai era nimic de discutat.

Surprinzător însă, iată că n-au intrat! Autorul raportului în baza căruia clubului din Bănie i se respinsese dosarul, Viorel Duru, continuă să se agite ca muşcat de şarpe şi să avertizeze că lucrurile nu vor rămîne aşa!!!! Cel prins în organigrama Casei Fotbalului pe post de şef al Departamentului de licenţiere şi afilieri, dar şi de membru al Comisiei Antidoping!, a ieşit deunăzi la GSP TV ca să se răţoiască la Craiova şi, prin asta, SĂ SE FACĂ DE RÎS. Acţionînd după cum îi e numele, Viorel Duru a reclamat că Universitatea “a găsit o portiţă legală prin care a eludat criteriile de licenţiere”, pentru a-şi încheia rechizitoriul aidoma unui procuror: “UEFA va verifica modul în care Craiova a primit licenţă!”.

Mai întîi, ceea ce-i grav, e că domnul Duru se contrazice singur, în stil de Gîgă. Deoarece, recunoscînd-o el însuşi ca fiind legală, rezultă că portiţa la care se referă nu încalcă regulamentele în vigoare, ci ţine cont de ele, LE RESPECTĂ. Şi mai grav trebuie considerat faptul că, simţindu-se rănit în orgoliul său de conţopist atoateştiutor, respectivul şi-a îngăduit să ameninţe cu UEFA, căreia i s-a adresat din proprie iniţiativă, fără să fi avut aprobarea conducerii Federaţiei!

Fireşte că Viorel Duru vorbeşte doar ca să se bage în seamă şi să-şi dea importanţă. Întrucît e evident că şi-a depăşit competenţa, că a scăpat caii, s-ar impune ca şefii săi, în frunte cu Naşu’, să-i mai tempereze elanul şi SĂ-L TRAGĂ LA RĂSPUNDERE. Să-i interzică să se mai bage unde nu-i fierbe oala. Pentru că nu-i normal ca hotărîrea uneia dintre comisiile federale, indiferent care, să fie atacată din interior, ba să se ceară şi intervenţia UEFA!

Pe lîngă faptul că-şi consumă energia în slujba unei cauze pierdute, nestăvilitul domn Duru mai uită un aspect esenţial. Ar trebui să-şi aducă aminte, ori mai degrabă să-i aducă alţii, că leafa pe care o ia de la Bucureşti, nu de la Nyon, provine din contribuţia cluburilor, deci şi a Craiovei, nicidecum din buzunarul lui Mircea Sandu sau al lui Ionuţ Lupescu. Dacă Viorel Duru îşi închipuie altceva, se înşală amarnic.

Barcelona a cîștigat Liga Campionilor cu 7 fotbaliști crescuți în propria pepinieră!

Firește că m-a încîntat Barcelona în finala Ligii Campionilor, ba m-a și emoționat. Mărturisesc că n-am ținut cu ea, ehe, de-ar fi fost Napoli pe teren, am fi vorbit altfel! , dar trebuie s-o laud și iar s-o laud. Pentru că A AVUT Măcar O CLASĂ peste Manchester. Sau, ca să apelez la un loc comun, a prins o zi mai bună, mai inspirată. Aș rezuma un meci memorabil într-o singură frază: campioana Spaniei a redus-o la tăcere și la neputință pe cea a Angliei după un prim sfert de oră dominat de ultima. Așa a obținut un succes clar, incontestabil.

Înainte de orice, m-a sedus ȚESĂTURA DE PASE a Barcelonei, asemănătoare cu pînza întinsă de un păianjen fabulos, cum nu există. Deși mai scunzi cu un cap decît adversarii direcți, Xavi și Iniesta au lăsat impresia, adesea chiar înaintea vrăjitorului Messi, că nu pot fi opriți din drumul spre triumf. De o precizie matematică, prompt, iute și derutant, serviciul lor a tăiat elanul “diavolilor” lui United, dar și răsuflarea spectatorilor. Grație lui, echipa catalană a cîștigat bătălia la mijloc și, o dată cu ea, partida.

Numărîndu-mă printre fanii lui Ferguson, am sperat că acesta va inventa ceva și va întoarce soarta întîlnirii. Am sperat zadarnic. Pe măsura scurgerii timpului, probabil că însuși celebrul tehnician s-a lămurit că nu mai e nimic de salvat. Nedumerirea lui a devenit RESEMNARE și Sir Alex a părut împăcat cu destinul. S-a mulțumit să mestece gumă și să sufere. Cînd Lordul, vă rog, nu vă gîndiți la Pădureanu!, ajunge să se simtă depășit, atunci chiar că lupta e pierdută. În consecință, inegalabilului Ferguson i-a rămas numai să justifice eșecul într-o manieră plină de amărăciune, dar și de realism. “Dacă-i dai Barcelonei mingea, nu ți-o mai dă înapoi toată noaptea!”, a zis el și a plecat la culcare.
Ar fi atîtea de spus despre victoria care a făcut din băieții lui Pep Guardiola, pe merit, regii Romei și ai Europei. Referindu-mă la un aspect ce a trecut oarecum neobservat, vă întreb dacă știți cîți dintre jucătorii blaugrana folosiți pe “Olimpico” provin din pepiniera proprie? Vă ofer și răspunsul: cu excepția lui Y. Toure, Sylvinho, Henry și Eto’o, TOȚI CEILALȚI 7, adică Valdes, Puyol, Pique, Xavi, Iniesta, Busquets și Messi, argentinianul fiind luat de Barça cînd abia împlinise 13 ani!

Ca și antrenorul lor, cei 7 amintiți, dar și Muniesa, Pedro și Bojan, rezerve miercuri, au fost crescuți în cadrul clubului catalan, urmăriți cu atenție și căliți cu grijă. Tocmai deoarece reușește, și nu de ieri, de azi, să valorifice talentele și SĂ LE TRANSFORME ÎN STARURI, Centrul de formare al Barcelonei reprezintă o adevărată Academie, organizată ceas, prevăzută cu un buget îndestulător și beneficiind de un sistem de depistare care greșește rareori sau niciodată. Din păcate, o asemenea activitate n-are nici o legătură, CHIAR NICI UNA, cu ceea ce se petrece de regulă în fotbalul nostru, profesionist doar cu numele, făcut la întîmplare, la ce-o fi și ce-o ieși! Am asistat însă la o finală atît de frumoasă încît n-are rost să ne întristăm recurgînd din nou la comparații!

Tocmai pentru că tot vorbesc despre o fuziune imaginară, Marian Iancu şi Gigi Becali sînt adversarii Urziceniului!

N-am crezut nici o clipă că Steaua şi Unirea vor fuziona, fie prin absorbţie, fie pe altă cale. Pe post de diversiune, FUMIGENA a fost lansată pe piaţă de Marian Iancu, cel mai isteţ şi mai abil conducător din fotbalul nostru, după care a înhăţat-o din mers Gigi Becali. Conform afirmaţiilor lor, autodeclaraţi duşmani de moarte ai lui Dinamo, patronii respectivi ar simpatiza cu Unirea în finalul campionatului şi, pasămite, ar dori ca formaţia din Urziceni să cîştige titlul, evident, în detrimentul celei din Ştefan cel Mare.

Asta însă numai în aparenţă. De fapt, atitudinea lui Iancu şi a lui Becali e doar O POZĂ, UN TRUC. În realitate, bătînd monedă pe viitoarea asociere, ei nu acţionează în favoarea actualului lider al Ligii I, ci contra lui. Tot referindu-se la o fuziune pe care finanţatorul clubului ialomiţean, Dumitru Bucşaru, a dezminţit-o IMEDIAT ŞI FERM, Marian Iancu şi-a propus să monteze publicul timişorean împotriva Unirii. Să-i inoculeze ideea că “Poli” va întîlni duminică pe Unirea, dar şi pe Steaua, una dintre echipele, ca şi Dinamo, detestate pe malul Begăi.

Întrucît Gigi Becali procedează la fel, deşi într-un registru mai sărac în nuanţe, intenţiile celor doi nu-s greu de descifrat. Ei încearcă să pună ŞI MAI MULTĂ PRESIUNE pe umerii fotbaliştilor din Urziceni. Dintre care unii, a lăsat să se înţeleagă Becali, ar rămîne de dinafară în cazul în care el va reuşi să-l convingă pe Bucşaru să admită fuziunea. Daţi-mi voie să mă îndoiesc că visul lui Gigi se va îndeplini. Într-adevăr, Bucşaru îi datorează vreo 9 sau 10 milioane de euro, doar că, din cîte cunosc, a garantat împrumutul cu nişte terenuri pe care ar fi dispus să le cedeze în orice moment. Latifundiarul din Pipera poate intra şi mîine în posesia lor, atît că preţul pămîntului a scăzut dramatic şi ar ieşi în pierdere.

Legat de Becali, surprinde şi deranjează, inclusiv pe majoritatea suporterilor roş-albaştri, insistenţa cu care acesta caută cu disperare o soluţie, fie şi mai puţin onorabilă, ca Steaua să joace totuşi în Champions League! Să remarcăm însă, ba să şi salutăm, că nu toţi gîndesc ca el în Ghencea. Însuşi căpitanul echipei, Ghionea, a îndrăznit să-şi contrazică patronul: “Nu aş accepta niciodată să primesc un lucru pentru care a muncit altcineva, aşa că nu sînt interesat de locul ocupat de Unirea Urziceni. E munca lor şi mi se pare normal să culeagă ei roadele”.

Cu siguranţă că, reticenţi la comentariul de mai sus, mai sînt destui naivi care să-şi închipuie că Iancu şi Becali vor binele Urziceniului. Părerea mea e că nu, că doar joacă teatru. Spre a ne lămuri cine are dreptate, va trebui să aşteptăm meciurile în care Unirea va da succesiv piept cu Timişoara şi cu Steaua, pe parcursul cărora anticipez că ambele VOR LUPTA DIN RĂSPUTERI, îşi vor apăra şansele cu ambiţie şi cu dăruire. Ar fi urît să se întîmple altfel, de aceea cred şi sper să nu se întîmple.