Fostul internațional Gino Iorgulescu a sărbătorit marți împlinirea a 56 de ani, prilej cu care l-am revăzut pe Cosmin Olăroiu. Încoronat recent campion al Emiratelor Arabe Unite cu Al Ain, echipă cu care a cucerit titlul din primul sezon, deși a luat-o din zona retrogradării, Oli pare să se fi îngrășat 4-5 kilograme.

Probabil și din pricina renunțării la fumat. Nu se întristează însă, fiind convins că va reveni în scurt timp la greutatea obișnuită. Altminteri, vineri va pleca înapoi la Abu Dhabi. E convins că va continua la Al Ain deoarece i s-a oferit o mărire a salariului pînă la 4 milioane de euro anual, dar și pentru că “lucrez într-un club organizat impecabil, cu mult peste cele pe la care am trecut”.

Între altele, am aflat că Al Ain a recurs și la serviciile unui specialist în analiză psihologică, în evaluare, drept pentru care, vizînd creșterea randamentului jucătorilor, l-a angajat pe englezul Liam Weeks! Cam ca la noi, nu?!  Mărturisesc că multe dintre cele auzite de la Olăroiu m-au impresionat. Sau măcar m-au surprins. De pildă, mi-a mărturisit că, deși lucrează de aproape un an la Al Ain, încă nu l-a întîlnit pe președintele clubului, prințul Mohammed Bin Zayed Al Nahyan, șeful Emiratului Abu Dhabi! Nu l-a întîlnit deloc!

Am consemnat: “Avînd și alte sporturi, clubul e dirijat de un Comitet Director format din 7 oficialități de rang înalt, iar fotbalul se bucură, firește, de un staff conceput și alcătuit în stil european. El cuprinde inclusiv un manager care ține legătura cu președintele și cu care colaborez excelent. Pe președinte nu l-am văzut însă niciodată în persoană, n-am dat niciodată mîna cu dînsul, de aceea mi-e teamă că ar putea apărea neanunțat la stadion și n-am să-l recunosc! Într-adevăr, mi-a transmis felicitări cu ocazia cîștigării campionatului, dar atît”.

Evident că discuția nu s-a încheiat, eu întrebînd de cîte ori i-a făcut prințul echipa, i-a cerut să scoată vreun jucător de pe teren sau l-a criticat la televizor?! Olăroiu a izbucnit în rîs, după care a schimbat subiectul.  Orice comparație cu ce se întîmplă în fotbalul românesc e forțată, trasă de păr. Chiar neavenită.

Cu o majoritate zdrobitoare de voturi, Adunarea Generală a FRF a oficializat luni dezafilierea Craiovei. Astfel, Mircea Sandu și cei care făcuseră un abuz incalificabil desființînd-o pe Știința fără să fi obținut aprobarea AG au reușit să intre în legalitate.

Furios că Mititelu l-a înfruntat, ba și jignit, Nașu’ nu s-a lăsat pînă nu l-a ras pe acesta. Nici nu l-a iertat, nici nu l-a uitat. Mai nou, pe lîngă alte reproșuri, i l-a adus și pe acela că a primit de la ANS același Certificat de Identitate Sportivă pentru două societăți comerciale diferite! Implicit, a întărit ideea că, plin de greșeli și înglodat în datorii, Mititelu s-a autoexclus.

Într-un fel așa au și stat lucrurile. Cu buzunarele din ce în ce mai goale, părăsit pînă și de suporterii alb-albaștri, finanțatorul trebuie să fi comis destule nereguli. De subliniat însă că eventualele lui șmecherii s-au descoperit după ce Comitetul Executiv a votat în 20 iulie 2011 decapitarea Universității. Practic, necunoscută la ora respectivă, povestea cu CIS-ul nu putea servi pentru sancționarea Craiovei.

Încă mai grav, nici principalul cap de acuzare invocat de CEx n-a rămas în picioare. S-a dovedit negru pe alb că Știința n-a acționat în judecată FRF. În plus, cu doar cîteva săptămîni înainte de a fi dezafiliată, ea obținuse licență pentru Liga a II-a! Rezultă clar, fără putință de tăgadă, că decizia Comitetului Executiv n-a avut nici temei, nici logică.

Ținînd să demonstreze că a urmărit să se răzbune pe Mititelu, mai puțin pe Universitatea, Mircea Sandu a cerut luni să i se acorde Craiovei un loc în eșalonul secund chiar din viitorul sezon! Aprobînd în unanimitate propunerea, membrii Adunării Generale au mai dres ce stricaseră cei din Comitetul Executiv. N-au vindecat rana, dar măcar au încercat.

Frumos, gestul Nașului i-a emoționat pe Cîrțu și pe Cămătaru, invitați la reuniune. Pe de altă parte însă, el trebuie considerat inutil, nefolositor, deoarece șansele ca la Craiova să apară curînd o echipă capabilă să reziste în Liga a II-a sînt egale cu zero, nule! Fostele glorii nu dispun de mijloace să subvenționeze un asemenea demers, iar Primăria, și să vrea, n-ar găsi fonduri din moment ce n-a alocat nici un ban fotbalului în bugetul pe 2012!

Cu alte cuvinte, e puțin probabil, dacă nu exclus, ca bunăvoința lui Mircea Sandu să ajute la ceva. Atunci cînd faci un rău, oricare, trebuie să fii conștient că-ți va fi greu să-l îndrepți.

Comentînd hotărîrea Comisiei de Disciplină a LPF de redisputare a derby-ului clujean, pe care Al. Tudor l-a suspendat în minutul 27, colega Maria Andrieș a numit-o de bun-simț. Îi dau dreptate, dar numai pînă la un punct. Dacă forul condus de Valentin Epure a căutat să liniștească spiritele, se poate spune că n-a greșit întrucît atît U, cît și CFR speră să cîștige la rejucare.

Dezaprob însă verdictul CD din pricină că, deși pritocit timp de 5 ore, mi se pare forțat, tras de păr, din simplul motiv că nu există nici o prevedere în ROAF, chiar nici una, care să permită rejucarea unei partide întrerupte de arbitru din rațiuni disciplinare!

Părerea mea, și nu numai, e că membrii Comisiei de Disciplină și-au propus să nu tulbure și mai rău niște ape tulburi. Da, au detensionat atmosfera, dar atît. Asumîndu-și un compromis, au demonstrat că le lipsește curajul, că nu-s în stare să pună piciorul în prag! Că n-au vrut ori n-au putut contează mai puțin. Important e că n-au respectat legea, preferînd să ia o jumătate de măsură numai ca să împace și capra, și varza!

Să admitem că judecata a fost încurcată de Al. Tudor, care a lăsat să se înțeleagă una pe “Cluj Arena” și a scris alta, cu majuscule, în raport! Conform martorilor oculari, “centralul” s-a plîns supervizorului și observatorului federal că fotbaliștii celor două formații au sărit la bătaie pe tunel, ceea ce l-a determinat să suspende meciul. Altminteri, trebuia să elimine cîte 4-5 din fiecare tabără și s-ar fi ajuns la același deznodămînt: întîlnirea n-ar fi putut continua. Continue reading →

Fac parte dintre adversarii lui Mircea Sandu, dintre contestatarii acestuia. L-am criticat uneori cu blîndețe, alteori cu asprime, dar mai ales cu asprime, deși ne cunoaștem de 4 decenii. Pe cînd eram amîndoi tineri, am susținut titularizarea lui în reprezentativa de juniori înaintea lui Viorel Năstase, ulterior plecat în Italia și dispărut din aria performanței. Cum momentul respectiv a atîrnat greu în cariera sa, mă îndoiesc că l-a uitat.

Faptul că din 1990 încoace, cu precădere în ultimii ani, l-am atacat pe cel supranumit Nașu’ nu mă împiedică să-i recunosc marile merite, de netăgăduit, privind obținerea și organizarea finalei Europa League. Dacă Mircea Sandu n-ar fi pătruns în conducerea UEFA și nu s-ar fi străduit pentru aducerea finalei, cu siguranță că ea s-ar fi disputat în altă parte.

Așa, am intrat și noi în rîndul lumii civilizate, iar despre capitala României și despre locuitorii ei s-a vorbit elogios în Spania, dar și pe întreg continentul.  Ca atare, după ce m-am ridicat în repetate rînduri contra Nașului, acum mi se pare absolut firesc să-l laud, chiar să-i mulțumesc. Inclusiv pentru că a pledat și a acționat pentru construirea Arenei Naționale, stadion de care ne declarăm astăzi atît de mîndri! Dincolo de slăbiciunile Cezarului, să-i dăm ceea ce i se cuvine!

Dintre numeroasele erori atribuite lui Mircea Sandu pe parcursul celor 6 mandate, cea mai mare, imposibil de justificat, se  leagă de excluderea Universității Craiova, abuz la care președintele a contribuit mai tare ca oricine. În 20 iulie 2011, șeful  Ligii și 9 membri ai Comitetului Executiv au votat dezafilierea, însă senzația a fost că Nașu’ a tras sforile, nu Dragomir. Nașu’ i-ar fi asmuțit pe ceilalți, el i-ar fi montat!

Din pricină că Adrian Mititelu n-a ezitat să-l înfrunte public, uneori l-a și jignit, Mircea Sandu s-a supărat pe patronul Științei și a decis să-i arate că s-a luat de piept cu cine nu trebuia. Din păcate, a reușit să se răzbune, numai că și-a atins scopul în afara unor argumente solide, în afara Regulamentului și chiar a bunului simț!  Lovind într-un om, a lovit într-una dintre cele mai iubite echipe din istoria fotbalului nostru și, inadmisibil, în milioanele ei de suporteri.

Nu mai reiau detaliile decapitării Craiovei, dar mă opresc asupra subiectului în ideea că Adunarea Generală a FRF va analiza luni cazul, urmînd să se pronunțe pe marginea hotărîrii CEx, evident incorectă, forțată, trasă de păr. Deși există riscul ca Mircea Sandu să manipuleze din nou scrutinul, mă aștept să n-o facă, ba chiar, de ce nu?, să intervină în favoarea Universității!

Să se fi convins că a judecat strîmb și să bată în retragere, să încerce să repare ce a stricat, să îndrepte. Nașu’ are obligația să înțeleagă că e grav să comiți o greșeală, însă infinit mai grav e să persiști în ea.