Provocarea Țucudean

Deși Keșeru a rămas pe loc, Steaua l-a împrumutat pe George Țucudean de la Charlton Athletic pînă în iunie 2016. Abia atunci, dacă ex-dinamovistul va convinge, Becali îl va cumpăra definitiv contra unui milion de euro. Notînd că Țucudean s-a născut la Arad pe 30 aprilie 1991, calculăm că el va avea în iunie 2016 doar 25 de ani și o lună. Adică va fi încă tînăr, de perspectivă.

Trebuie însă remarcat că roș-albaștrii nu s-au repezit să dea dintr-o dată toată suma. Dimpotrivă, și-au luat măsuri de precauție. În ciuda interesului pentru jucător, au evitat să plătească întreaga sumă. Cu siguranță că o vor face dacă se vor despărți de Keșeru, pentru care există în continuare interes de-afară.

De altfel, după ce i-am dedicat recent un articol, golgeterul Ligii 1 mi-a transmis să fiu pregătit de o surpriză din partea sa, de unde am dedus că negocierile cu FK Astana 1964, campioana Kazahstanului, ar continua. Ori, de ce nu, cele cu Al Nassr din Arabia Saudită.

Cert e că, după ce l-a achiziționat pe Tamaș, FCSB a apelat la serviciile unui alt “cîine roșu”, unul care a jucat  pentru Dinamo 93 de meciuri și a înscris 23 de goluri între ianuarie 2011 și decembrie 2012, ulterior între septembrie 2013 și mai 2014. Destui pretind că, înrolînd încă un jucător lansat în Ștefan cel Mare, Steaua a urmărit să-și sfideze eterna rivală, să-i arate ce mușchi are. S-o bage la idei, s-o complexeze. Aș zice însă că nu, chiar dacă, în altă ordine de idei, Țucudean va fi repudiat de fanii roș-albi. Asemenea lui Tamaș, va fi huiduit o vreme de foștii admiratori.

Revenind, mai degrabă aș numi demersul Stelei o dublă provocare. Pentru echipa lui Gâlcă și, deopotrivă, pentru vîrful sosit de la a 17-a clasată în liga secundă engleză, formație dintr-o suburbie a Londrei.

Invitați să prefațeze în Gazetă repatrierea lui Țucudean, Gigi Mulțescu și Flavius Stoican l-au lăudat din răsputeri pe acesta. El ar poseda “un fuleu de deplasare formidabil” și ar fi “foarte serios, dispus să se sacrifice în interesul echipei”. Mai departe, “puternic mental e puțin spus” și “dacă Piovaccari s-a impus și a marcat multe goluri, Țucudean o va face mult mai ușor” etc. Elogii, superlative.

De acord că antrenorii menționați sînt mai în temă decît mine. Totuși, le-aș reaminti că, în ciuda numeroaselor sale calități, Țucudean n-a rupt gura tîrgului în străinătate. La Standard Liege, 11 meciuri fără gol, ca și la Charlton Athletic, 20 de partide cu două goluri, el n-a dezamăgit, dar nici n-a epatat . S-a așteptat mai mult de la el.

Mă disociez de cei care, informați că provine dintr-o familie care deține cîteva fabrici de mobilă, îl consideră pe George băiat de bani gata și par deranjați că circulă într-un Ferrari 458 de 200.000 de euro, într-un Audi R8 de 150.000 ori într-un Porsche Panamera de 130.000.

Îl privește, să le conducă sănătos! Numai că, trecînd examenul maturității, va trebui să transpire în Ghencea și să demonstreze că are clasă. Stofă și viitor.

O idee bună, dar nu foarte

Între alte măsuri ce urmează să se aplice din sezonul 2016-2017, Adunarea Generală a Ligii Profesioniste a votat și obligația fiecărei grupări din Liga 1 de a avea 4 jucători formați la nivel național și 4 la nivel local în componența lotului, alcătuit din maximum 25 de persoane. Scopul unui asemenea demers e ușor de intuit.

Pe de-o parte, se îngrădește invazia de străini, se reduce numărul acestora, iar pe de alta, se încurajează descoperirea, creșterea și lansarea talentelor autohtone. Evident că o asemenea politică servește și echipei naționale, consolidării ei.

E drumul pe care am înțeles că va merge, mai apăsat decît pînă acum, și campioana României. Clubul roș-albastru a decis, informația provine din surse verificate și demne de crezare, să ia prioritar jucători români. În viitorul imediat, numai jucători români, exclusiv, astfel sună indicațiile transmise de la Poarta Albă.

Printr-o altă hotărîre importantă, LPF și-a propus limitarea importului de fotbaliști. Concret, pentru a fi legitimat în Liga 1, unui jucător extracomunitar, din afara Uniunii Europene, i se cer, sine qua non, minimum 3 selecții în “naționala” țării sale, bifate în anul dinaintea venirii. Indiferent la ce categorie de vîrstă. Restricția nu se aplică și celor din spațiul UE întrucît, în caz că s-ar proceda așa, s-ar încălca dreptul la libera circulație a forței de muncă.

Ideea pare bună și chiar e. Dar cu anumite obiecții.  În sensul în care, dacă s-ar fi pus în practică mai demult, n-ar mai fi ajuns în Liga 1, adevărat, pe lîngă numeroși jucători de duzină, pe lîngă destule ciurucuri, nici brazilienii Wesley și Eric, nici argentinianul Brandan, nici nigerianul Fatai, nici tunisianul Hamza și nici, de pe o listă mai lungă, japonezul Takayuki. Evoluțiile tuturor acestora au onorat campionatul nostru în diverse perioade, chiar l-au luminat.

Din păcate, restricția respectivă, de la care se așteaptă efecte pozitive, poate fi ușor ocolită pe considerentul că destui sînt fotbaliștii extracomunitari, mai ales din Africa și din America de Sud, care devin cetățeni francezi ori portughezi și, obținînd pașapoarte UE, primesc statutul de a juca în România. Normal că tînărul manager dinamovist Daniel Stanciu a găsit motive să se declare surprins. Parcă depășit de împrejurări, Stanciu s-a mirat că “nu putem aduce un brazilian dacă n-are 3 selecții în echipa națională, dar putem aduce un neamț din liga a 5-a!”!

Are perfectă dreptate, lucrurile nu-s deloc în regulă, e încă serios de umblat la ele. Evident că discutăm despre un pas înainte. Doar că despre unul timid, mai degrabă jumătate de măsură decît măsură întreagă. Tocmai pentru că puțin nu-i mult, însă e mai mult decît nimic, președintelui Gino Iorgulescu i se cuvine o bilă albă. LPF caută să schimbe ceva, se străduiește să înnoiască, iar încercarea moarte n-are.

Turneul contestat

Se zice, și nu se zice rău, că echipa cea mai importantă din orice țară e echipa națională. Ca atare, interesul acesteia ar trebui să primeze permanent. Dar una-i teoria și alta practica, din care motiv turneul pe care reprezentativa României urmează să-l întreprindă între 3 și 15 februarie în Turcia, unde va evolua sub numele de Selecționata Ligii 1, a stîrnit numeroase rezerve diplomatice. Ba și proteste încinse.

Steaua și Craiova, de la care se preconizează că Iordănescu va chema grosul lotului pentru Antalya, au vociferat cel mai tare. Apreciind că turneul FRF se potrivește precum nuca-n perete, Duckadam s-a plîns că “programul Stelei va fi dat peste cap” . La rîndu-i, trimițînd săgeți otrăvite în direcția Generalului, Cârțu a răbufnit: “Pregătirea unei astfel de echipe o încurcă pe cea a formației de club!”.

În ciuda stimei ce i-o port și i-o purtăm lui Iordănescu, mă declar solidar cu Duckadam și cu Cârțu. Consider că au dreptate în ideea în care, dacă se impunea un asemenea turneu, el trebuia gîndit altfel. Și deoarece nu va fi efectuat de România A, logic era să se adreseze în principal jucătorilor în curs de afirmare, tinerilor, nu celor care au fost văzuți și răsvăzuți! În care categorie intră majoritatea elevilor lui Gâlcă și unii dintre cei ai lui Cârțu.

Să-mi fie cu iertare, de ce era imperios necesară această deplasare, de la care vor lipsi stranierii, din moment ce înainte de 13 iunie, data meciului contra Irlandei de Nord din preliminariile Euro 2016, “naționala” noastră va susține o singură partidă oficială, pe 29 martie cu Insulele Feroe la Ploiești?!

Chiar era cazul ca duelul cu un adversar ușor de bătut să provoace atîta agitație, atîta cheltuială și atîta gîlceavă?! Totuși, de confruntarea cu nord-irlandezii ne mai desparte aproape jumătate de an.

Unii acuză că, luînd jucătorii împotriva dorinței cluburilor, Iordănescu își face de lucru. Că parcă regretă epoca traseelor de la Cabana Forban de lîngă Predeal, unde el și Pițurcă au transpirat ani în șir. Exagerată, afirmația conține și ceva adevăr de vreme ce, cu excepția Bulgariei, nici o altă “națională” cu pretenții din zona estică a continentului, nici Rusia, nici Polonia, nici Cehia, nici Serbia, nici Slovenia etc., nu participă la vreun turneu de verificare în perioada întreruperii de iarnă!

Pe lîngă anomalia de a întîlni în Turcia un anonim Sioni Bolnisi, locul 14 din 16 în campionatul Georgiei, ar mai fi ceva de discutat și, eventual, de schimbat. Campioana României va încheia pe 9 februarie sejurul început în Antalya pe 25 ianuarie, iar selecționabilii ei ar fi siliți să continue acolo pînă pe 15 februarie și să joace pe 18 cu Astra în semifinalele Cupei Ligii!

Asta ar însemna, calculînd și stagiul iberic dintre 10 și 25 ianuarie, 5 săptămîni de cantonament cu 48 de ore libere, echivalentul unui regim de eforturi și de privațiuni greu de suportat. Iar ce e prea mult totdeauna strică. Iată de ce propunerea lui Duckadam ca unii jucători să vină direct la meciuri ar merita luată în seamă, nu în derîdere.

Ce cacealma! Keșeru n-are nici o ofertă!

Cînd se discută intens despre posibila plecare a lui Keșeru, de care prima interesată ar fi gruparea saudită Al Nassr, se face mult zgomot pentru nimic!

Într-o convorbire purtată luni la amiază, Valeriu Argăseală a declarat, în exclusivitate pentru GSP, că “nu dispunem de nici o propunere concretă pentru Claudiu, nici de la Al Nassr, nici de nicăieri!

Mass-media se agită fără justificare. O stîrnesc niște impresari, nu mă refer neapărat la cel al lui Keșeru, dornici să iasă în față ca să se vorbească despre ei și despre jucătorii lor!”.

“Poate că Al Nassr s-a gîndit și se mai gîndește să-l ia pe Claudiu, nu exclud o asemenea ipoteză, cert e însă că deocamdată arabii n-au luat legătura cu noi. Nici scris, nici verbal, nu și-au manifestat intenția”, a precizat Argăseală.

Așadar, presa a mers pe mîna agentului francez Jeremy Bouhy, care a confirmat și răsconfirmat primirea unui sac de oferte pentru gol-ge-terul Ligii 1, una și de la Al Nassr, numai că, iată, cuvintele impresarului lui Claudiu se bat cap în cap cu cele ale președintelui Consiliului de Administrație din Ghencea! Drept pentru care, poziția fostului arbitru internațional fiind oficială, e logic să-i dăm crezare acestuia.

Deși unii suporteri îl mai contestă, Argăseală rămîne un om serios. Vorba lui e vorbă și nu-și permite să se joace cu cuvintele. Cu atît mai puțin, să mintă opi-nia publică, s-o împingă pe un drum greșit.

Rezultă că varianta conform căreia Gigi Becali a cerut 4 milioane de euro pentru a-l lăsa pe Keșeru să se transfere imediat în Arabia Saudită, deși mai are contract pînă în vara lui 2016, e un basm cu cocoșul roșu!

La fel, e invenție și ideea că Al Nassr i-ar fi garantat atacantului român 6 milioane de euro salariu pe 3 ani, caz în care Claudiu ar cîștiga în 3 sezoane la Riad cît în 20 la București!

În măsura în care au ce-și reproșa televiziunile și ziarele, care înghit uneori, cu foamea unor pelicani, orice știre incitantă, vinovați sînt și șefii din Ghencea.

În lipsa lui Gigi Becali de pe micile ecrane, aceștia întîrzie sau chiar refuză să comenteze subiecte legate de echipa lor. Asemenea secretomanie creează confuzie în rîndul publicului larg și, încă mai grav, printre suporterii formației pregătite de Gâlcă.

În fine, și dac-ar primi oferta anunțată de agentul său, una cu adevărat fabuloasă, Keșeru tot ar trebui să cîntărească atent. Să-și aducă aminte de îndemnul lui Sînmărtean, care l-a sfătuit de la fața locului să meargă în Golf abia spre sfîrșitul carierei, dar și de raționamentul lui Stoichi-ță.

După ce a antrenat “naționala” Kuweitului și, de două ori, pe Al Salmiya din țara respectivă, “Lippi” a avertizat că pentru Keșeru “fotbalistic ar fi un chin!  E obișnuit cu un fotbal dezvoltat, chiar și în liga a doua din Franța e un nivel bun, iar la Steaua a jucat la cel mai înalt nivel.

Cînd te duci acolo, începi să-ți pui întrebări și urmează momente grele de adaptare”. Noroc că în prezent, îi asigură Argăseală pe fani, se discută de-spre plecarea lui Keșeru fără temei.