November 2006 ↓

Cartianu. Acesta este numele celui mai bun ziarist sportiv al anului 2006 în opinia juriului Premiilor Ioan Chirilă.

2006 a fost anul în care ziariştii sportivi au povestit performanţele impresionante ale Stelei şi Rapidului în Europa ori au făcut dezvăluiri incredibile precum cele din “cazul Bratu”. 29 dintre ei au ajuns  la finalul unei curse răsplătite cu 7 premii în cadrul unui spectacol organizat aseară la Ateneul Roman, iar unul, Grigore Cartianu, a fost desemnat cel mai bun jurnalist sportiv al acestui an.

“Cele trei pagini pe care Ioan Chirilă mi le-a scris ca prefaţă a unei cărţi de-ale mele au fost cele mai bune din acea lucrare”, a susţinut Cartianu în debutul unui discurs în care a rememorat momente pe care le-a trăit alături de Chirilă şi a mulţumit familiei şi ziariştilor care i-au fost alături de-a lungul carierei.

Există fotografi sportivi după Preda
Răzvan Păsărică este primul fotograf sportiv care se poate lăuda, după 7 ani de domnie a lui Cristi Preda, că este Cel mai bun fotoreporter de specialitate din România. “Am profitat de absenţa lui Cristi Preda pentru a cîştiga acest premiu. Situaţia mea este asemănătoare cu cea Stelei în 1986, care a profitat la vremea respectivă de absenţa echipelor englezeşti din Cupa Campionilor”, a declarat Păsărică.

Ciclismul bate fotbalul
Cursele de ciclism comentate de tandemul Radu Naum -Radu Banciu i-au adus primului titlul de Cel mai bun comentator al anului. Naum susţine însă că “acest premiu este măcar jumătate al lui Radu Banciu, iar restul al lui Emil, al lui Bogdan Cosmescu, al tuturor colegilor mei”

Corina Drăgotescu a afirmat  că “sportul, spre deosebire de politică, este foarte greu de redat în cuvinte”. Juriul Premiilor Ioan Chirilă a considerat că pentru  Liviu Iolu de la Evenimentul Zilei acest lucru nu a fost o problemă şi i-a acordat premiul pentru cel mai bun reporter sportiv al anului 2006.

Fără carte
Laureatul de anul trecut al secţiunii “Literatură sportivă”, Radu Paraschivescu, a cîştigat unul dintre cele mai rîvnite premii ale galei: titlul de Editorialist anului 2006. Performanţa sa este cu atît mai importantă cu cît concurenţa a fost reprezentată de nume precum Maria Andrieş, Ion Cupen, Adrian Georgescu şi Andrei Vochin.

Anul acesta, premiul special pentru “Carte Sportivă” nu a fost acordat, juriul considerînd că lucrarea “Luceştii” nu merită să fie premiată.

“Premiile Ioan Chirilă nu răsplătesc trusturi de presă, ci oameni valoroşi”–Iarina Demian

Juriul Premiilor Ioan Chirilă
Iarina Demian - preşedintele Fundaţiei ArtEST
Florin Iaru - poet
Mircea M. Ionescu - jurnalist
Mihai Rusu - scriitor
Horia Gîrbea - scriitor
Mircea Mihăieş - scriitor
Stelian Tănase - jurnalist

VEZI NOMINALIZAŢII

Mircea Rednic nu i-a menajat nici pe suporteri: “Sînt surprins că nu vin mulţi fani la meci. Deşi sîntem pe primul loc şi avem un parcurs excelent în Europa. Avem suporteri mai exigenţi, mai pretenţioşi.

Poate vor veni mai mulţi în Ligă. Noi ne pregătim foarte bine pentru meciuri, aşa ar trebui să facă şi ei. Dinamo n-are nevoie de suporteri care fac probleme, aceia nu sînt fani ai echipei.

Suporterii lui Dinamo sînt educaţi. Din cauza a 3-4 indivizi se vorbeşte negativ de clubul Dinamo şi se scrie şi în Europa”.

1 decembrie. Zi în care pot începe necazurile pentru toţi şoferii care circulă pe drumurile ţării. Intră în vigoare noul Cod Rutier. În afara faptului că amenzile sînt usturătoare, şoferii trebuie să fie atenţi la adunarea punctelor, pentru că la 15 puncte rezultate trebuie să-ţi depui permisul la Poliţie. Punctele se anulează pe rînd la fiecare 6 luni de la data constatării contravenţiei respective. Gazeta Sporturilor vă oferă în rîndurile de mai jos cele mai importante schimbări din Codul Rutier

De la 1 decembrie sînteţi obligaţi să respectaţi următoarele:

- Şoferii de pe autovehicule sînt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întîlnire dacă circulă pe autostrăzi şi pe drumurile naţionale (mai pe româneşte în afara oraşului)
- Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare (antiradar) a dispozitivelor de măsurare a vitezei folosite de către Poliţie
- Conducerea unui autovehicul pe spaţiul destinat circulaţiei tramvaiului atunci cînd drumul public este prevăzut cu mai mult de o bandă pe sens în afara căii de rulare
- Pietonii care traversează prin locuri nepermise sau au făcut-o pe culoarea roşie a semaforului destinat acestora poartă întreaga răspundere a accidentării lor. Şoferii scapă nevinovaţi dacă se constată că au circulat regulamentar. Nu mai există “să reduci viteza pînă la limita evitării oricărui pericol” care se aplica chiar dacă un şofer circula cu viteza legală
- Motocicliştii sînt obligaţi să folosească luminile de întîlnire pe toată durata deplasării acestora pe drumurile publice
- Certificatul de înmatriculare şi plăcuţele cu numărul maşinii sînt reţinute de poliţie dacă maşina n-are asigurarea de răspundere civilă. Dacă în termen de 30 zile nu se face dovada asigurării în 30 de zile, maşina este radiată
- Medicii intră sub incidenţă penală în situaţia în care nu au anunţat Poliţia despre pacienţii săi care suferă de afecţiuni ce-i împiedică să mai şofeze şi din cauza cărora a rezultat uciderea sau vătămarea altor persoane
- Organizarea sau participarea la curse ilegale pe drumurile publice intră sub urmărire penală

PUNCTELE DE PENALIZARE

2 puncte de penalizare şi amendă între 70 şi 100 RON
- folosirea incorectă a luminilor de drum la întîlnirea cu un autovehicul care circulă din sens opus
- convorbirile telefonice în timp ce conduci dacă nu foloseşti sistemul “mîini libere”
- obligativitatea de a folosi centura de siguranţă sau căştile de protecţie pe drumurile publice
- depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
- circulaţia pe un sector de drum pe care accesul este interzis
- nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţiei sau a direcţiei de mers
- nefolosirea luminilor de întîlnire şi pe timpul zilei atunci cînd circuli pe autostrăzi sau drumuri naţionale europene
- staţionarea neregulamentară
- refuzul înmînării actului de identitate, permisului de conducere sau certificatului de înmatriculare

3 puncte de penalizare şi amendă între 100 şi 300 RON
- oprirea nejustificată sau circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzilor sau oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau naţionale
- depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
- nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţiei sau a direcţiei de mers dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie
- nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de vehiculul din faţă dacă prin aceasta s-a produs un accident
- nerespectarea semnificaţiei indicatorului “ocolire” instalat pe refugiul staţiilor de tramvai

4 puncte de penalizare şi amendă între 150 şi 500 RON
- nerespectarea obligaţiilor care îi revin şoferului atunci cînd vehiculul său este în pană sau avariate
- nerespectarea semnificaţiei indicatorului “STOP”
- depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
- circulaţia în timpul nopţii sau ziua pe timp de ceaţă, ploaie torenţială sau ninsoare cu un autovehicul fără lumini sau fără semnalizare corespunzătoare
- conducerea unui autovehicul atunci cînd dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare este eliberată fără drept de circulaţie sau durata acesteia a expirat
- conducerea unui autovehicul pe spaţiul destinat circulaţiei tramvaiului atunci cînd drumul public este prevăzut cu mai mult de o bandă pe sens în afara căii de rulare

6 puncte de penalizare şi amendă între 200 şi 800 RON
- refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică a acestuia
- nerespectarea semnificaţiei semnalelor regulamentare ale agenţilor de cale ferată care dirijează circulaţia la trecerile la nivel cu cale ferată
- depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
- circulaţia sau staţionarea pe spaţiul interzis care separă sensurile de circulaţie pe autostradă
- staţionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostradă în alte locuri decît cele special amenajate
- executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulaţia sau traversarea de pe un sens de circulaţie pe celălalt
- nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor “Trecere la nivel cu cale ferată simplă, fără bariere”, “Trecerea la nivel cu cale ferată dublă, fără bariere” sau “Oprire” instalate la trecerea la nivel cu cale ferată
- schimbarea direcţiei de mers prin viraj spre stînga, dacă prin aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separă sensurile de circulaţie
- pătrunderea într-o intersecţie dirijată prin semafoare, dacă prin aceasta se produce blocarea circulaţiei în interiorul intersecţiei

SUSPENDAREA PERMISULUI
a) Pentru o perioadă de 30 de zile dacă şoferul a “strîns” 15 puncte de penalizare
b) Pentru o perioadă de 60 de zile dacă şoferul cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări
În cazul în care un şofer săvîrşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului, din nou o faptă care atrage suspendarea, perioada de reţinere a permisului se majorează cu încă 30 de zile
Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei
Hotărîrea de suspendare se comunică de către Poliţia Rutieră în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii. Deţinătorul permisului trebuie să se prezinte în termen de 5 zile la Poliţie pentru a preda carnetul

CÎND RĂMÎI FĂRĂ PERMIS 30 DE ZILE
- depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu cale ferată
- neacordarea priorităţii de trecere a pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară
- neacordarea priorităţii de trecere a vehiculelor care au acest drept
- nerespectarea regulilor privind depăşirea
- nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exerciţiul funcţiunii

CÎND RĂMÎI FĂRĂ PERMIS 60 DE ZILE
- nerespectarea regulilor privind prioritatea, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, una dintre acestea avînd ca rezultat producerea unui accident
- nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie pe un anumit segment
- nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană
- circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire

CÎND RĂMÎI FĂRĂ PERMIS 90 DE ZILE
- conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune
- conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frînare
- neoprirea la trecerea la nivel cu cale ferată cînd barierele sau semibarierele sînt coborîte sau în curs de coborîre
- depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise

INFRACŢIUNI
Închisoare de la 6 luni la 2 ani
Conducerea unui vehicul care nu are drept de circulaţie în România sau al cărui certificat de înmatriculare a fost reţinut pentru defecţiuni grave la sistemul de direcţie sau frînare

Închisoare de la 1 an la 5 ani
Conducerea vehicului sub influenţa băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sînge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,4 mg/l alcool pur în aerul expirat. La aceeaşi pedeapsă intră persoanele care se află sub controlul produselor stupefiante

Închisoare de la 1 an la 5 ani
Conducerea unui vehicul cu număr fals de înmatriculare

Închisoare de la 2 ani la 7 ani
Părăsirea locului accidentului fără aprobarea poliţiei ori ştergerea urmelor unui accident rutier în urma căruia a persoană a decedat sau a fost rănită

Cel mai bun caricaturist din presa romana, Emil Mierla, are blog. Mierla deseneaza in Gazeta Sporturilor din iunie 2003, de cind echipa lui Ioanitoaia si Tolontan a preluat ziarul.

de Ştefan Beldie
Marţi se va afla care sînt vîrfurile jurnalismului sportiv din România în opinia juriului Premiilor Ioan Chirilă. Peste 3 zile, la Ateneul Român, un juriu format din şapte personalităţi ale vieţii publice româneşti va decide care au fost jurnaliştii a căror muncă a marcat presa sportivă a anului 2006.Iarina Demian, fosta soţie a ziaristului Ioan Chirilă şi preşedinta fundaţiei ArtEST, producătorul evenimentului, susţine că “această a doua ediţie va fi o sărbătoare şi mai mare. Vrem ca acest lucru să ambiţioneze şi să surprindă, sperăm, cu noi nume. Nici o imixtiune nu va fi posibilă şi nu va putea să schimbe ceea ce ne-am propus: o concurenţă loială între jurnaliştii nominalizaţi”.

“Un juriu potrivit”
Întrebat dacă membrii juriului sînt potriviţi pentru a judeca prestaţiile jurnaliştilor şi dacă urmăresc de-ajuns de atent fenomenul sportiv pentru a înţelege contextul în care autorii articolelor au publicat materialele cu care participă la concurs, Mircea M. Ionescu, unul cei care va vota marţi, a declarat: “Componenţa juriului este una foarte bună pentru că aceşti oameni pot aprecia, prin propria grilă de valori, mai multe dimensiuni ale calităţii unui act jurnalistic. Sînt oameni pasionaţi de sport, nu nişte neaveniţi”.  Ionescu a adăugat că actuala generaţie de jurnalişti sportivi “are plusuri şi minusuri. Sînt unii de care Ioan Chirilă ar fi fost mîndru, sînt alţii pe care i-ar fi trimis să mai studieze”.

Juriul Premiilor Ioan Chirilă
Iarina Demian - preşedintele Fundaţiei ArtEST
Florin Iaru - poet
Mircea M. Ionescu - jurnalist
Mihai Rusu - scriitor
Horia Gîrbea - scriitor
Mircea Mihăieş - scriitor
Stelian Tănase - jurnalist

Ziaristul anului
Andrei Vochin (Gazeta Sporturilor)
Radu Paraschivescu (Gazeta Sporturilor)
Decebal Rădulescu (Gazeta Sporturilor)
Grigore Cartianu (Evenimentul Zilei)
Ion Cupen (ProSport)

Cel mai bun reporter
Decebal Rădulescu (Gazeta Sporturilor)
Dan Udrea (Gazeta Sporturilor)
Marius Mărgărit (Gazeta Sporturilor)
Andrei Niculescu (Gazeta Sporturilor)
Liviu Iolu (Evenimentul Zilei)
Daniel Conţescu (Evenimentul Zilei)
Octavian Cojocaru (Evenimentul Zilei)
Mirela Băsescu (Cotidianul)

Cel mai bun editorialist
Maria Andrieş (Gazeta Sporturilor)
Andrei Vochin (Gazeta Sporturilor)
Tudor Octavian (Gazeta Sporturilor)
Adrian Georgescu (Gazeta Sporturilor)
Radu Paraschivescu (Gazeta Sporturilor)
Traian Ungureanu ( Gazeta Sporturilor/ Cotidianul)
Ion Cupen (ProSport)
Radu Banciu (Sport Total)

Cel mai bun fotograf
Gabriela Arsenie (Gazeta Sporturilor)
Alexandru Nicodim (Gazeta Sporturilor)
Marin Raica (Jurnalul Naţional)
Mircea Restea (Cotidianul)
Octavian Cocoloş (Evenimentul Zilei)
Răzvan Păsărică (freelancer)
Cristian Nistor (Rompres)

Comentatorul TV al anului
Felix Drăghici (ProTV)
Costi Mocanu (ProTV)
Mihai Mironică (ProTV)
Vadim Vîjeu (ProTV
Radu Banciu (Eurosport)
Radu Naum (TVR / Eurosport)
Emil Grădinescu (TVR)
Bogdan Cosmescu (TVR)
Emanuel Terzian (Realitatea TV)
Dragoş Borchină (Telesport)
Dan Cornel Ştefănescu (Naţional TV)

Comentatorul radio al anului
Cătălin Cîrnu (Radio România Actualităţi)
Radu Antofi (Radio România Actualităţi)
Adrian Soare (Radio România Actualităţi)
Mugur Corpaci (Radio România Actualităţi)
Răzvan Apostolescu (Radio România Actualităţi)
George Trandafir (Info Pro)

Ovidiu Ioaniţoaia, Cătălin Tolontan, Alin Buzărin, Cristian Geambaşu şi cel mai bun fotograf sportiv al ultimilor 7 ani, Cristian Preda , au decis să nu participe la ediţia din acest an a Premiilor Ioan Chirilă. Nici unul dintre cei cinci nu a dorit să-şi comenteze decizia.