Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Vrăjitorul Cahill

Nu este o obsesie contra antrenorului Simonei. Nu este una împotriva antrenorilor străini, nici vorbă. Dar mi se pare că prea înghițim toate gogoșile pe post de trufe. Și ne place să fim mințiți frumos

Permalink to Vrăjitorul Cahill
duminică, 2 septembrie 2018, 9:21

„Simona știe care sunt problemele ei. Atunci când devine puțin prea emoțională, pierde foarte multe puncte la rând.” Pe bune? Cum de nu ne-am gândit și noi? Această analiză profundă îi aparține domnului Darren Cahill. Este clar că noi, ceilalți, nu puteam săpa niciodată atât de adânc în insondabil.

Jocul eleganței

Așa a explicat Darren Cahill la ESPN eliminarea numărului unu mondial în primul tur la US Open. De ce acolo? Fiindcă ESPN este postul TV la care colaborează antrenorul australian atunci când ia pauză de la munca titanică pe care o depune pentru șlefuirea jocului Simonei. Sunt ironic, da. Lucru care am văzut că îi deranjează pe unii. Și știți de ce sunt ironic? Ca să jucăm acest păcătos joc al eleganței. Ca să ambalăm într-o cutie frumoasă un muțunache de plastic. Căci asta mi se pare că ne vinde Cahill. Surogate, minciunele învelite în staniol colorat.

Mister, ce or fi discutând în particular?

Și nu nouă, ci Simonei. Ei îi spune lucruri comode, ușor de digerat. Ei îi caută în coarne, în loc să îi spună lucruri concrete. Chiar neplăcute. Știți ce? Ar avea cu cine, Simona este o persoană incomodă, dar inteligentă. Ați observat că până și ea pare deranjată câteodată de servilismul lui Darren? Dar de unde știți că în particular discuțiile lor nu arată altfel?, mi s-a sugerat cu bun-simț. Nu știu, nu avem de unde ști. Este greu de presupus totuși că ferit de ochii indiscreți ai presei sau ai fanilor Cahill se transformă într-o fiară în relația lui cu Halep. Într-un tiran care scoate untul din ea, supunând-o la cazne fizice și psihice mai rău decât orice adversară din circuit. Așa pregătită, ca un soldat din trupele de comandă, ea ar rezista la orice încercare. La asaltul oricărei Kaiei Kanepi. Eu sunt convins că preferă să-i dea calde, cum se spune în jargon, și să își ia bănuții. Așa sunt eu, prozaic. Meschin.

Pavel, capitol închis. Păcat!

Probabil că la antrenamente Cahill și Halep lucrează la capitolul execuții și pun la punct planuri de joc. Din păcate, exceptând scurtele pe care a început să le folosească din când în când, evident cu o anumită stângăcie, Simona nu arată o îmbunătățire substanțială a repertoriului tehnic. Tot așa, după ce la Australian Open am văzut o Simona Halep agresivă, care intra un metru, doi în teren la schimburile de mingi, acum ea pare să fi revenit la stilul defensiv. Acela care a consacrat-o, dar care o solicită enorm și care a fost deja citit de cam toate adversarele. Agresivitatea în joc și, la un moment dat, îmbunătățirea serviciului au coincis cu perioada în care Simona l-a cooptat în echipă și pe Andrei Pavel. Să fie doar o coincidență faptul că regresia serviciului și a plasamentului în teren s-au petrecut exact de când ea a decis întreruperea colaborării cu Pavel? Ea sau drăguțul de Darren?

Caroline, draga de ea!

Ca întotdeauna, contracandidatele îi dau o mână de ajutor Simonei. Mai ales Wozniacki, principala urmăritoare, eliminată la rându-i în turul 2 la New York. Am scris deja că Simona se dovedește cu repetiție cea mai constantă în acest ocean de neîncetate furtuni care este circuitul feminin. Această constanță este o performanță în sine. La aproape o săptămână de la ieșirea ei din concurs, continuu să cred că mai bine pregătită de antrenor și de manager, da, doamnă Ruzici, da!, participarea la US Open nu ar fi fost neapărat un triumf, dar nici un eșec răsunător. Anii trec și nu neapărat în favoarea jucătoarei noastre. Simona nu a fost un copil-minune, deci nu are timp de pierdut în experimente la aproape 27 de ani.

Și probabil că asta este atitudinea potrivită pentru a nu îți pierde mințile, cea afișată de Simona la întoarcerea în țară. Altfel poți înnebuni de necaz. Nu este sfârșitul lumii, zice ea, dar nouă, egoiști în carcasa noastră de suporteri, ne-ar fi plăcut un US Open cu ea acolo, spre o altă finală contra lui Sloane.

Comentarii (110)Adaugă comentariu

Sorinache (4 comentarii)  •  3 septembrie 2018, 18:32

Ciudate vremuri trăim în era modernă. Iorga, Giuvara, Giurescu explică lui Napoleon cum se conduce o armată, deși nu au fost vreodată generali. Mourinho, Capello, Low. Wim Fisette, Cahul, Brad Gilbert. Toți niste ageamii. Marii antrenori ar fi fost Geambașu, Buzarin, Ioanitoaia.

octavian (109 comentarii)  •  3 septembrie 2018, 19:20

N-o sa stim niciodata.!

stefan al doilea (21 comentarii)  •  3 septembrie 2018, 22:10

un articol slab. Punct.

victor L (285 comentarii)  •  3 septembrie 2018, 23:32

Atit Cahill cit si Halep nu au habar de tenis. E bine ca exista cineva care sa le mai dea o scatoalca. Dar ma intreb: nu ati aflat ca tenis joaca si alte fete, chiar si baieti? Chiar acum 30 de minute (P)Osaka, habarnista, a cistigat cu Sabalenka. Mai joaca si "balena" (parca asa i-ati zis). Lasat-i pe Cahill si Halep, ne mint si nu au habar de tenis. N-ai cu cine, Cristiane! Ce viata trista aveti :P

vlad (5 comentarii)  •  4 septembrie 2018, 0:03

mari frustrari ai geambasule!

petrache (87 comentarii)  •  4 septembrie 2018, 0:03

Va dau dreptate domnule Geambasu. Si va aplaud curajul de a scrie ce ati scris. Da, anul asta Simona a fost pe locul 1 detasat, dar jocul ei a fost de multe ori (nu intotdeauna) chinuit. NU am vazut progrese reale in ultimul an. La faima si salarul lui Cahil ar trebui sa cerem mai mult decat sfaturi calde parintesti. PS: Nu stiu ce aveti cu Ruzici. Ruzici a avut meritul sa o introduca in lumea buna (Fissette, Hogstedt, Cahill, ceva comportament). Aici nu mai e treaba ei.

vlad (5 comentarii)  •  4 septembrie 2018, 0:07

ca sa vezi cat te pricepi la tenis, sloane era pe partea simonei de tablou, deci nu avea cum sa fie finala intre cele doua. si-ti exprimi parearea neavenita. slab de tot articol, tot mai frustrat esti, cristiane!

mg (232 comentarii)  •  4 septembrie 2018, 11:33

..domnule valer, mingea de tenis nu e proiectil, prin urmare nu se ciocneşte plastic, ca acesta, transformând energia cinetică în căldură. S-ar prăji la impact şi mingea şi racordajul.. E vorba de o ciocnire elastică, care conservă mare parte din energia cinetică (pierderile sunt date de frecare). Mălăieş în călcăieş.. :)

Comentează