Eroi au fost. Eroi sunt încă?

Rusia nu trebuie desconsiderată. Din mai multe motive. Unele care ţin de fotbal, altele de abordare istorică

El a lipsit de la meci, deşi avea un oaspete de seamă. Cine a absolvit la zi şcoala KGB-ului ştie că puterea nu face casă bună cu vizibilitatea excesivă. În tribună, alături de regele Felipe al VI-lea al Spaniei a stat aghiotantul.

Rege şi aghiotant

Nu aghiotantul regelui, ci al ţarului. Ţarul Vladimir Putin. Iar aghiotantul este Dimitri Medvedev, care pentru Occident joacă rolul ocazional de prim-ministru al Federaţiei Ruse. Când a fost nevoie, Dimitri i-a ţinut locul lui Vladimir chiar şi la Kremlin. Tot aşa, cât să creadă vesticii că democraţia umblă slobodă pe Nevski Prospect. Reciproca funcţionează şi este păcat că nimeni nu salută schimbul acesta liber de minciuni dintre Est şi Vest. Să revenim totuşi la Cupa Mondială, unde ţara gazdă începe să spună ceva.

Sacrificiu. Ca la Stalingrad

Este foarte cald la Moscova, jucătorilor li se dau pauze de hidratare, dar bate vânt siberian când te gândeşti că Dziuba şi Cerîşev ar putea să fie în finală pe 15 iulie. Gluma se îngroaşă şi se înşală cine crede că ruşii nu au nicio şansă împotriva croaţilor. Aşa cum s-au înşelat şi atunci când îi dăduseră victime ale maşinii spaniole de pase. Ruşii pot fi suspectaţi de multe, nu şi de lipsa spiritului de sacrificiu. Ori a dorinţei de victorie. Cu orice preţ, prin orice mijloace. Ai o echipă mică, bătrână, uzată, lipsită de vedete, de mari personalităţi, dar în care majoritatea jucătorilor par să aibă contracte ferme cu Stalinskaia şi Krepkaia? Atunci te aperi, eventual aştepţi greşeala unui idiot ca Pique şi vezi ce iese la penaltyuri.

Mesajul Kremlinului

Asta a şi salutat Vladimir Putin în convorbirea telefonică pe care a avut-o cu selecţionerul Cercesov. Stanislav Salamovici Cercesov pe numele lui complet. „Lucrul care contează cel mai mult în sport este rezultatul, iar rezultatul de acum este o victorie pentru noi”, i-a transmis Putin lui Cercesov după meci. Fiindcă, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, a existat şi o discuţie înaintea optimii de finală cu Spania. Versiunea oficială este că şeful statului îl sunase pe selecţioner doar pentru a-i ura noroc şi pentru a-l felicita pentru calificarea în „optimi”. Ar fi exagerat să ne închipuim că Putin i-a făcut echipa lui Cercesov? Probabil că da. Puterea nu înseamnă că îi spui antrenorului să îl schimbe pe Dziuba cu Smolov sau pe Samedov cu Cerîşev.

Puterea adevărată

Dar ce înseamnă puterea? Puterea înseamnă să câştigi organizarea celei mai mari competiţii fotbalistice din lume. Furnizoare de imagine, ca şi Jocurile Olimpice. Puterea este atunci când îl laşi pe regele Spaniei cu aghiotantul, fiindcă tu îţi inventezi un program încărcat. Puterea este când nu participi la toate agapele Mondialului şi te ţii discret până la momentul potrivit. Care începe să se întrevadă acum, după calificarea în faţa Spaniei. Suporterii ruşi, mai ales cei moscoviţi, asociază deja faptele naţionalei cu eroismul soldaţilor din Al Doilea Război Mondial.

Aţi văzut cum a salutat publicul Dziuba? Milităreşte, cu mâna la un chipiu imaginar. Credeţi că l-a pus Putin? Veteranul Ignaşevici este privit de suporteri ca bătrânul soldat care se aruncă sub şenilele tancurilor inamice, cu grenada devastatoare între dinţi. De genul acesta de entuziasm vecin cu fanatismul trebuie să se teamă alde Modrici şi cei care, poate, vor veni la rând.

De ce nu trebuie dispreţuită Rusia

Fotbalistic vorbind, Rusia nu are cea mai proastă echipă. Oamenii lui Cercesov joacă simplu, cu faţa permanent la poarta adversă. Iar acum, când ne-am lămurit cum e cu calitatea superioară a Spaniei, Argentinei, Germaniei sau Portugaliei, când am văzut cum au arătat Messi şi Ronaldo, Iniesta sau Lewandovski, Thomas Muller sau Diego Costa, e cazul să privim mai atenţi spre această naţională a Rusiei. Care, spre deosebire de alte ţări organizatoare ale Cupei Mondiale, nu a beneficiat de ajutorul arbitrilor. Şi să nu spuneţi că dacă avem VAR oamenii cu fluierul şi cu fanionul au devenit nişte eunuci ai regulamentului.

Slavă domnului Putin! Deşi nu e timpul trecut, căci lucrurile de-abia acum încep să se coacă pentru Armata Roşie a generalului Cercesov. Care arată ca un şef de colhoz, dar nu contează.