Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Greşeli copilăreşti?

În mod normal, cel mai fericit preşedinte/patron de club din România ar trebui să fie Ionuţ Negoiţă. Nu pentru că echipa lui a câştigat play-out-ul. Nici nu ar mai trebui să explicăm de ce, prestaţia panamezului Penedo în faţa Belgiei […]

...

Românii, noaptea şi fotbalul

Prima constatare după câteva zile de Cupă Mondială. Românii continuă să se uite la fotbal. Nu este o părere subiectivă, formată după numărul celor care vizionează meciurile la terasele restaurantelor şi în berării. Audienţele măsurate după 11 meciuri al Mondialului […]

...

Rasism vândut ca umor

Lipsiţi de umor, australienii au preferat să stea de vorbă cu Darren Cahill. Deh, ei nu au Cangoo Hebdo! Păcat, puteau s-o pună şi ei de-o caricatură. De o satiră, să „ne” mai râdem şi noi. De exemplu, cu Simona […]

...

Lecţia spaniolă

Pentru că este căldură mare, mon cher, ne adăpăm din nemuritorul Caragiale. „Trădare să fie, dar să ştim şi noi!” au strigat cu mânie capitalistă nemuritorii Farfuridi şi Brînzovenescu în „O scrisoare pierdută”. La prima vedere, ceva similar a făcut […]

...

Feminin, nu feminist

Oamenii continuă să comenteze frenetic victoria Simonei. Ceea ce nu este rău deloc, poţi avea o părere fără să fii ori să te proclami specialist. Sporturile care nu sunt înţelese de orice categorie de public, ci doar de practicanţi şi, […]

...

Ne-am pus centurile de siguranţă

Şi plecăm în călătoria propusă de Bogdan Lobonţ. Încotro, aşadar, dragă Lobby?

Permalink to Ne-am pus centurile de siguranţă
luni, 4 iunie 2018, 10:16

Ce reţii din cariera unui portar? Plonjoanele mai degrabă decât excelenta priză la minge. Blocajele temerare la picioarele adversarilor şi mai puţin felul în care îşi dirijează apărarea. Reflexele uluitoare, deşi plasamentul poate fi mai important. Jocul de picior în dauna ieşirilor sigure la centrări. Bogdan Lobonţ a strălucit mereu la primele capitole.

5 ani de la ultimul meci
Retragerea lui Lobonţ nu a căzut ca o bombă fiindcă se produsese mai demult. El era ca un proiectil din război rămas neexplodat. Din fericire, s-a dezamorsat singur. Cunoscătorii povestesc despre un formidabil om de vestiar. Aşa se explică de ce Roma l-a păstrat în lot. Trecuseră însă 5 ani de când Lobby a evoluat pentru ultima oară în tricoul fostei echipe a lui Totti. Se întâmpla în finala Cupei Italiei din mai 2013, câştigată de Lazio, 1-0. Acum, emoţia provocată de un abandon brusc a fost înlocuită cu nostalgia propusă în montajul TV de pe siteul FRF. Intenţia, lăudabilă, realizarea, de cineast amator. Nu acesta este personajul nostru, un tip cotropit de amintiri. Dragilor, lui Lobby îi place viaţa, ce naiba! Sigur, doar cine nu munceşte nu greşeşte. Totuşi.

Între Italia şi Franţa
Poate că pe sufletul amatorului de fotbal mergeau de minune câteva imagini de arhivă din jocurile lui Lobonţ la naţională. Omul nostru are totuşi nu mai puţin de 85 de selecţii în palmares. Mai ţineţi minte paradele din meciul contra Italiei la Euro 2008? Dar golul antologic primit de la Gourcuff, la partida contra Franţei, la Constanţa? Extremele definesc cariera unui portar. Ele îl prezintă cu adevărat, nu filmuleţele dulcege. Când providenţial, când deplorabil, când dominator, când vulnerabil. Nebun, nu! Clişeul acesta de largă circulaţie românească mi l-a demontat dintr-o frază Cornel Penu. Portarul dublu campion mondial la handbal, omul care i-a învins pe nemţi cu armele lor. „Cu nebunii nu faci sport de performanţă, pe nebuni îi tratezi”.

Beneficiari deplini ai liberei circulaţii
Lobonţ nu a fost un portar nebun. Dar nici unul cuminte. A fost un portar curajos, care a ştiut să-şi dirijeze apărarea cu glasul lui care trezea din reverie orice fundaş. Lobby a avut reflexe bune, intuiţie şi un joc de picior mult peste media portarilor români. Parte a generaţiei post Generaţia de Aur, el a purtat natural atributele şi toate defectele acesteia. În cazul lor, al lui Chivu, al lui Mutu, al lui Lobonţ, talentul şi-a dat mâna cu tentaţia irosirii. Au câştigat mai uşor banii decât predecesori iluştri, dar nu au avut nici norocul acestora. Primii l-au avut pe galezul Bodin, cei de-ai doilea pe slovenul Turbo Rudonja. Ei au fost primii jucători români născuţi în comunism, dar care au beneficiat încă de la vârsta junioratului de avantajele fotbalului profesionist. Mai ales de libera circulaţie. Cu noroc, pentru că tocmai se schimbase regimul politic, Hagi se transfera la Real Madrid abia la 25 de ani. În libertate ar fi reuşit-o cu cel puţin 5 ani mai devreme. În schimb, Lobby mergea la Ajax la 22 de ani, iar Chivu juca deja pentru „lăncieri” de la 19!

Expert în buna dispoziţie. Bun, şi mai departe?
În finalul scrisorii deschise adresate microbiştilor, lumii fotbalului în general, Bogdan Lobonţ ne îndeamnă să ne punem centurile de siguranţă pentru o nouă călătorie. Deoarece nu ştiu dacă l-am criticat constructiv (ce-i aia?!) sau l-am lăudat distructiv atunci când apăra poarta naţionalei ori a Rapidului, a lui Dinamo, a lui Ajax sau a Romei, mă feresc să-mi însuşesc din mulţumirile, bănuiesc sincere, adresate ziariştilor. Înţelegem că Lobby rămâne alături de echipa naţională, în rolul de om care furnizează buna dispoziţie în vestiar. Deci nu este cazul să vărsăm lacrimi, ci doar să ne dorim ca, într-o bună zi, el să facă mai mult decât să-i facă să râdă pe Benzar şi pe Cicâldău. Fiindcă poate.

Comentarii (8)Adaugă comentariu

mg (160 comentarii)  •  4 iunie 2018, 11:53

..ştie să facă din fum cele cinci cerculeţe înlănţuite, încă de pe vremea când mai apăra pe Olimpico..

constantin (73 comentarii)  •  4 iunie 2018, 13:16

Lobonţ pare căzut în butoiul cu euforie. Un portar care şi-a cam făcut treaba, nimic de zis, mai ales la echipele de club, dar nu poate fi disociat de generaţia care a irosit oportunităţile mai mult decât oricare alta. Căci cum te poţi gândi la Lobonţ decât derulând eşecurile unei generaţii care a dat atât de puţin echipei naţionale, deşi, luaţi individual, coechipierii săi au fost nişte răsfăţaţi ai destinului. Chivu, Mutu, Contra, Ştefan Radu, Răzvan Raţ, Gabriel Tamaş, F.Petre, Rădoi, Dică, Marica, D.Niculae, M.Niculae, Goian... La ce echipe au jucat aceşti răsfăţaţi? Internazionale Milano, AC Milan, Chelsea, Juventus, Lazio, Aiax, Spoting Lisabona, AC Fiorentina, Napoli, Roma, Tottenham, Auxerre, Vfb Stuttgard, Sahtior Donetk... Nu l-au avut pe Hagi în teren, ar putea spune, irelevant... Lobonţ ne îndeamnă să ne punem centurile de siguranţă... Maestre, noi ne-am mai pus cândva centurile de siguranţă şi era să murim sufocaţi de furie. Nu te mai credem. Uimeşte-ne!

itu52 (71 comentarii)  •  4 iunie 2018, 15:27

Pe lângă calitățile enumerate, face și dovada unui om de caracter. A fost coleg cu Mutu, nu părtaș în extrasportiv, la manifestări demne de cămăși în dungi. De fapt se plasează între Silviu Lung și Tătărușanu două repere, formate în Ardeal, care au dus demnitatea și seriozitatea la echipa națională. Au impus rerspect la echipele în care au activat și au demonstrat că România exportă și altfel de oameni. Să fii dorit încă 5 ani la club, nu ca bufon(dar ca Bufon), pentru a tonifica colectivul, dovedește existența unor calități deosebite. Probabil, orgoliosul Daum a crezut că lecția ”trasul autobuzului”, explică beneficiile lucrului în grup și e suficientă pentru fortificarea acestuia. Nu s-a gândit și la buna dispoziție a componenților. Nefiind de-al locului, nu cunoștea lecția predată în popor prin cei doi măgari legați între ei cu un ștreang, având în lateral, fiecare câte o căpiță de fân. Mult mai fină și sugestivă decât acea banală înhămare la autocar. Acel desen în trei scene, cel puțin pentru o zi, descrețea frunțile lotului. Atenție se reântorc vremurile frumoase la națională, avem tradiție, Răducanu era ”ginul tonic” în teren și în afara lui. Dacă nu mă înșel parcă dl. Lucescu, pe vremea când era la națională, l-a folosit în scopuri similare, deci metoda e mai veche. Lobonț sper să facă să dispară luptele intestine, preocupările străine fotbalului, iar frunțile brăzdate timpuriu de riduri să ne ocolească.

Flaviu (57 comentarii)  •  4 iunie 2018, 15:47

Au fost si ghinioane ,apropo de ratari ale calificarilor : cu Slovenia in 2001, cu Danemarca in 2003, 1-1 in Armenia [cu victorie am fii jucat barajul pt CM din2006 , eliminand Cehia], apoi in 2008 ne-am calificat .. Peste toate a fost si faptul ca, pana in 2005 , pana cand a fost numit Piturca , n-am avut nici selectioner. Amintiti-va de erorile lui Hagi in barajul cu Slovenia si de meciurile de acasa cu Danemerca si Norvegia din preliminariile CE 2004. Plus egalul de la Erevan care a compromis prezenta la barajul CM 2006, toate opera lui Iordanescu. Ma rog , Mircea Sandu era mana in mana cu fratii impresari si numea selectionerul care facea interesele acestora. In ceea ce-l priveste pe Lobby, el si-a facut mereu datoria,nu prea are meciuri slabe la nationala

George (10 comentarii)  •  4 iunie 2018, 18:00

Intersant, dar un pic critic materialul despre Lobont! Nu-l credeam in stare sa ajunga atat de departe (Ajax, Fiorentina si Roma), insa a fost un mix de talent, seriozotate si sansa! G.

ovidiu_3003 (587 comentarii)  •  4 iunie 2018, 18:40

Lobont site ca avem o Nationala slaba de tot rasul ...

di livio (63 comentarii)  •  4 iunie 2018, 19:51

inca un articol demn de blogsport...la cit mai multe domnu jurnalist...astea da analogii, Lobont-Penu si Bodin-Rudonja...nu alea cu Dinamo, rachete si baikonuri....cu nebunii nu faci performanta, pe nebuni ii tratezi...sau macar incerci sa-i tratezi

Comentează

Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

Da, sunt de acord