Devis, coşmar pentru urechişti
Lumea fotbalului românesc continuă să fie reticentă la persoanele calificate profesional. Mangia nu putea face excepţie
A jucat fotbal un pic mai mult decât mine şi decât tine, cititorule. El la nivel amator, pe deasupra ca portar. Noi, plezirişti sută la sută. Asta ar trebui să îl descalifice pe Devis Mangia. Aşa judecă oamenii de fotbal. Cel puţin aşa te judecă oamenii noştri de fotbal, antrenorii noştri. Ce uită domnii aceştia pentru care practica bate teoria este că şcoala surclasează meseria practicată după ureche.
Operă de autor
Craiova de astăzi, recenta învingătoare a lui Dinamo în Cupa României, nu este cea mai bună echipă a Craiovei din istorie. Probabil nici cea mai spectaculoasă. Craiova pregătită de italianul Mangia este însă una dintre formaţiile cele mai ofensive şi mai atractive ale întrecerii interne. Campionat plus Cupă.
A separa stilul de joc al oltenilor de antrenorul lor este nu doar o impoliteţe, ci şi o prostie. Craiova nu evoluează ofensiv, avântat şi uneori chiar prea riscant doar fiindcă a păstrat în gene talentul pur al lui Balaci, Geolgău sau Cârţu. Ori siguranţa senină a liberoului Costică Ştefănescu. Asta merge ca literatură. Craiova de astăzi este o operă de autor şi mai puţin o colecţie de talente. Deşi Băluţă, Mitriţă, Gustavo sau Bancu pledează pentru nuanţarea teoriei.
Persoană calificată în meserie
Conform obiceiului pământului, Mangia a fost înconjurat de suspiciune la instalare. Nu neapărat amatorii de fotbal au strâmbat din nas, ci „profesioniştii” care compensează cititul cu urechea muzicală. Suspiciune, neîncredere, mutre acre.
Deşi Mangia pregătise naţionala U21 a Italiei pe care o calificase până în finala Campionatului European în 2013. Finală pe care a pierdut-o în faţa Spaniei. Deşi venea pe un teren bătătorit de Zenga, Bergodi, Landi, Napoli, ultimul chiar în Bănie.
Devis nu era ceea ce se cheamă un nume cu rezonanţă. Traseul lui profesional după Italia U21 – Spezia, Ascoli şi Bari – nu atrăgea. Mangia propunea altceva la schimb: o persoană calificată în meserie. Un om cu studiile la zi. Printre altele, solida şcoală de la Coverciano te învaţă că dacă eşti antrenor nu poţi fi în acelaşi timp şi nutriţionist, şi preparator fizic, şi duhovnic. Şi regizor, şi scenarist, şi scenograf, şi sufleur.
Ofensiva contra clişeelor
Cu toate astea, suspiciunea şi murmurele l-au însoţit pe italian la venirea în România, după cum se ştie un spaţiu al competenţei, al onestităţii şi al purităţii absolute. Nu toate rumorile erau legate de competenţa profesională a lui Devis, ci de nişte zvonuri legate de viaţa lui privată. Alt obicei (prost) al locului. Omul şi-a văzut de treabă, nu a stricat ce clădiseră cei dinainte, dar a impus un stil. Unul care a contrazis clişeele atât de dragi nouă. Italia egal catenaccio, italieni egal apărare, beton armat.
Uite că un italian a venit în România şi a croit o echipă cu atitudine ofensivă! Probabil cea mai ofensivă din Liga 1. O formaţie mai degrabă vulnerabilă în apărare, tribut plătit meci după meci sistemului cu trei fundaşi. Mai ales dacă ei sunt nişte fotbalişti harnici, ca Tiago Ferreira, pe care nu poţi să-l confunzi cu Thiago Silva, ori Kelici, care nu seamănă deloc cu Sergio Ramos.
Şcoală şi şcoala vieţii
Punem stop laudelor, că încep să miroasă a cult al personalităţii. Craiova lui Mangia este protagonistă în campionat şi favorită să câştige Cupa României şi pentru că este o grupare bine organizată, înconjurată de suporteri care ard pentru echipa lor.
Frumos ar fi ca mesajul strict profesional al lui Mangia să fie contagios şi pentru colegii români, care să înţeleagă o dată pentru totdeauna că şcoala nu este un adversar numai bun de driblat, ci un coechipier care te ajută.
Diferenţa dintre un antrenor cu şcoală şi unul cu şcoala vieţii este diferenţa dintre domnul inginer care calculează rezistenţa podului peste Dunăre şi nenea maistrul care supraveghează echipa care îl execută. Apelez la exemplul acesta fiindcă ştiu cât de preţuită este meseria de inginer în România.