Radiografia
Mary Pierce a citit jocul Simonei Halep. Şi ştiţi ce? Ştie să citească foarte bine!
Vă îndemnam şi mă îndemnam să urmărim semifinalele Turneului Campioanelor. Era un posibil exerciţiu terapeutic după eliminarea Simonei Halep. Penultimul act al întrecerii de la Singapore a arătat ceva foarte important. Au ajuns acolo cele mai bune jucătoare. Cele mai puternice. Aşadar, tenisul nu este ruletă. Este geometrie spaţială, este filozofie existenţialistă, este şi puţină poezie. Dar nu este joc de noroc.
Semifinalistele first class
Dacă aţi văzut meciurile Caroline Wozniacki-Karolina Pliskova şi Caroline Garcia-Venus Williams, înţelegeţi probabil despre ce vorbesc. Intensitatea şi dramatismul celor două semifinale, frumuseţea execuţiilor, curajul, stăpânirea de sine, felul în care jucătoarele treceau peste greşeli, totul a fost o pledoarie împotriva decăderii tenisului feminin. S-au calificat în finală Wozniacki şi Williams, dar echilibrul a domnit mult timp pe teren şi departajarea s-a făcut la reglajele superfine. Iar ideea nu este să punem în antiteză jocul somptuos al celor 4 semifinaliste cu acela al Simonei. Deşi tentaţia este uriaşă. De ce nu? Pentru că şi ea, Simona, altădată, în alt timp, pe care l-am evocat în editorialul precedent, demonstra excelenţă. Anduranţă, ambiţie controlată.
Mesajul unui antrenor
Foarte delicat subiectul acesta numit Simona Halep. Nu există tabăra neutrilor. Şi e greu de spus cine sunt majoritari. Cei care o susţin fără rezerve, în special pe considerente patriotice, sau cei care o contestă total, aici paleta criticilor fiind mult mai variată. Mesajul primit de la unul dintre cei mai pricepuţi şi mai discreţi antrenori români mi-a spulberat multe din îndoielile pe care le aveam. Mă gândeam: poate am fost prea critic. În special asupra substanţei observaţiilor legate de tenisul propriu-zis. Ori pe marginea regresului în joc şi în planul atitudinii. Nu îi voi da numele antrenorului care mi-a scris la puţin timp după ce articolul apăruse pe gsp.ro nu pentru că personajul respectiv ar fi o convenabilă ficţiune inventată de mine, ci pentru a-i proteja poziţia în breaslă. C-aşa-i în tenis! Dincolo de nişte cuvinte care conţineau felicitări, mesajul, scurt de altfel, spunea următoarele: „În ziua de azi sunt tot mai puţini cei care au îndrăzneala să scrie realitatea”.
Ia uite, şi Mary!
Tentat să plonjez într-o baie de narcisism, la o jumătate de zi distanţă am descoperit radiografia completă realizată de Mary Pierce pe pacientul Halep. Este o analiză rezultată imediat după meciul pierdut de Simona în faţa Svitolinei. Vă las deci în compania fostei campioane de la Australian Open şi de la Roland Garros, pe care sper să nu o suspectaţi nici de habarnism, nici de antiromânism. Dar pe care unii dintre noi şi-o amintesc bine. Era o jucătoare solară. Simpatică şi spectaculoasă. Şi inteligentă. Asta ca să ştim cu cine avem de-a face.
„Simona a fost mult prea previzibilă. A trimis totul normal şi n-a încercat să schimbe nimic. A jucat la fel de la începutul meciului până la sfârşit. Nu a încercat nici măcar o clipă să o surprindă pe Svitolina. Nu a avut nici măcar o clipă un plan de rezervă. Trebuia să se gândeasca «Asta nu merge, hai să încerc altă variantă». Nu a fost cazul de aşa ceva la Simona. Iar asta este o mare problemă pe care am tot văzut-o la ea. (…) Când a pierdut meciul cu Johanna Konta de la Wimbledon, la 4-1 în setul secund, începuse să facă diverse comentarii către loja sa. Se vedea frustrarea pe faţa ei. Dacă eşti suporterul ei, îţi doreşti să nu se întâmple asta. Este din nou o mare problemă” – Mary Pierce, dublă câştigătoare de Grand Slam